Skip to main content

Full text of "Vlahii sunt romani"

See other formats


C^risiea £undu ^imvz 



\' 




^> *• 



EDITURA ASTRA ROMANA 
Similar a 1997 



] 



Cristea Sandu Timo 



) 



VLAHII SUNT 
ROMANI 

documente inedite 



, 



i^J^-4^ 





**■ .XT 



Editura ASTRA ROMANA 

Timi§oara 1997 



V 



Redactor: Delia FoUean 

Tatarorwlacfiin D*R Msrioescu 

C'operu; Mircc* %iui iti 

Tipaniil cseetrtat la ntatfereitatea de Vest*; 

Editura ASTRA ROSdANA 

l.S.B.N. 973 -98323 -1-8 _____ 



- Timt?oara 



Cuvant inainte 



Am sens aceasta carte cu inima franta de durere si 
dezamagire, ca inainte cu doi ani de a incepe secolul XXI, au ajuns 
crestinii ortodoc§i din Balcani sa se urasca unul pe altul, sa se ucida, 
persecute, incat, in loc sa se auda o vorba buna, sa se spuria de catre 
liderii lor politici, de sefii de state si de parlamentari, cuvinte 
incurajatoare, care garanteaza omului si minoritafilor viata, averea, 
valorile morale, prosperitatea limbii, dimpotrivii, nu auzim decat 
lucruri rele, aproape incredibile. 

Ceea ce n-au patimit confra^ii nostri in cei 500 de ani sub 
robie turceasca, o patimesc azi romanii din Timoc si Macedo-romanii 
sub intoleranta sarbeasca, greceasca, bulgareasca, etc. 

Incat, in mod cu totul paradoxal, mulfi locuitori din Balcani, 
regreta robia turceasca si o detesta pe cea ortodoxa, inumana si 
inveninata de nationalism fata de limba romanilor si aromanilor. 

"Daca nu rostifi cu limba o vorba inteleasa cum se va pricepe 
ce spuneti".(Corinteni 1.49) 

S-a ajuns ca unii inalfi prela^i sarbi din Timoc, si le respinga 
cererea romanilor timoceni, de a se oficia serviciu religios sflimba 
romana pentruca "Dumnezeu nu stie decat sarbeste" deci limba 
matema a romanilor e de prisos.. 

Ei bine, sa vorbeasca ei cu Dumnezeu in limba lor, dar noi ne 
multumim sa-1 invafam pe Dumnezeu si o alta limba latina, 
romaneasca; iar Dumnezeu nu are dreptul sa refuze pe nimeni! Daca 
ar refuza o alta limba , nu ar fi Dumnezeu, ci diavol.. 

Cartea aceasta este scrisa in mare graba pentru simpozionul 
international ed.a Vl-a " Identitatea culturala a tuturor romanilor ". 
care are loc odata pe an la Timisoara. De aceea, ar putea fi unele 
scapari, pentru care cerem scuze cititorilor. 

Scopul acestei carti, ca si a altora, a fost acela de a-i implica 
pe oamenii politici romani si straini intr-o problema, atat de pupln 
cunoscuta, dar tainuita de o jumatate de veac, in complicitate cu 
victimile comunismului. 



I 



Wahti sunt romani - Cristea Sandu Timoc 



*cum la 164 ani, de la caderea sub stapanirea sarbeasca 
(1833) si cea bulgareasca (1877-78) idem cazul aromanilor, in statutul 
juridic al acestor foarte numeroase minoritap, nu s-a produs mci o 
imbunatatire, ci o inrautapre. 

Nu exista intre statele balcanice si timoceni, aromani, mci 
eel mai palid dialog, ei nici nu sunt blgati in seama ca exista, fund 
tratap cu un dispret suveran si iresponsabil, ce nu s-a pomenit de la 
Facerea Lumii . N-au scoli elementare, gradinite, bisenci, radio, TV 
in limba matema, n-au un deputat, un liceu, n-au sedn, o placa care sa 
le indice asociapa. desi sunt a doua populape ca numar dupa sarbi, 
ereci bulgari. albanezi. sunt desfiintap din statistici. mci locun de 
rnunJa nu li se asigura in tara lor. iar valuta li s-a confiscat; unii au 
pierdut cate 15 -20 ani de munca in Germania. Franta, etc. 

Nimeni din Europa si Balcani nu a venit cu o vorba buna la 
acesti nenorocip. Ce vina sa aiba ei. ca sa fie singurii exceptap de la 
niste drepturi universal recunoscute, sacre si normale? 

Niciodata romanii si aromanii dupa eliberarea de sub turci n- 
au folosit forta pen^ru a deveni liberi. sperand ca administartiile nu 
vor socoti rabdarea romaneasca si aromaneasca. o renuntare la 
drepturi. o capitulare. sau o nepasare. Limba neamul si credinta nu se 
pot nici vinde nici negocia. 

Exista zeci de areumente concrete, ca in Balcani Romamtatea 
Orientala e singura ameninpita cu diparipa. iar cartea aceasta este un 
semnal de alarma si un rechizitoriu. ce trebue luat in seama de top 
responsabilii din Belgard. Sofia. Atena. Tirana, inclusiv Parlamentul 
din Strasbourg si Consiliul de Securitate al ONU. 

Balcanicii. in genere, sunt popoare paradoxals n urasc pe 
altii daca vorbesc alte limbi. daca sunt bogati si liberi 51 11 asupresc 
tocmai pe cei mai linistiti si inofensivi. Fac aceasta stupiditate 
anormala cu romanii si aromanii din Peninsula Balcamca, blocand 
dezvoltarea acestor limbi latine. in speranta ca romami si aromamise 
xor plictisi si pana la urma limba lor se va contopi cu limba sarba. 
bulaara greaca etc. Astfel. latinitatea din Balcani va dispare si dupa 
ideea lor fanatica li se va mari neamul pnn dialectul romano-sarb. 
romano-bulgar sau aromano-grecesc. 



n 




Exista o spaima in plrile balcanice de limba romana, 
catolicism si de Romania. Cu toate acestea, atat romami cat §i 
aromanii, nu renunpl la limba matema cum nu renunpi nici la credinpi 
in Dumnezeu, amandoua le sunt bogapa cea mai de pre{. 

Lupta va continua pentru recuperarea drepturilor juste, este 
un lucru firesc. Sarbii pentru acelasi lucru au facut razboi. 

Nimeni nu va accepta sa fie asimilat si rupt de radacinile 
Jarii-Muma. Cei mai periclitap in zona Balcanica sunt intelectualii, 
care daca se vor declare romani vor deveni indezirabili, lovip de 
moartea civila si tratap ca o paria. 

Limba romana e vorbita azi de cea. 30 milioane oamem. 
Dorim ca minoritatiile romanesti de peste hotare, sa fie tratate exact 
dupa pnncipiul reci procitatii totale , fira a li se acorda dreptun mai 
multe decat altor minoritati, lira ca legile rundamentale, normele de 
drept international, sa fie supuse unor interpretati aberante, exceppi §1 
alte misculatii diplomatice, ispravi de sorginte asiatica, practicate 
astazi de catre nisle piri vecine si prietene. In mod inutil pentru ca nu 

e de folosul nimanui. . 

De aceea. nefiind un diplomat, n-am enrtat pe mmem, dmtre 
c«i ce vad acul in claia de paie, dar nu vad claia si, in consecinta, 
statele balcanice, pe care Romania le-a ajutat in toate vremunle, pnn 
sange bani si influenpl poUtica, sa se gandeasca in ultimul ceas la 
consecinje, incat "sa nu faca dusmanului lor, tot raul pe care i-l pot 
face, pentru ca s-ar putea intr-o zi, sa devina prieteni cu adevarat" §1 
atunci le va fi ru§ine si poate uneori va fi prea tarziu! 

Si talharii isi au legile lor carora se supun §1 pe care le 
respecta Oare in Sud-Est. in Balcani, niste state care au constitupi 
democratice, sa nu se incadreze in randul lumii si sa se lzoleze de 
plrile civilizate, tocmai acum cand au un rol mesianic de a se implica 
in dezv oltarea economica, culturala §i politica, etc. 

Daca vom continua cu abuzul de drept al statului, curand m 
Balcani raul va deveni obstesc si necesar, lumea se va salbanci. 
Teraeiul dreptatii este statul de drept, iar statul de drept, respecta 
principiul dreptap^i, egalitapi si justipa imanenta. 



m 



Vlahii sunt romani 

Ne-am striduit si folosim un limbaj clar, fari echivoc, fari 
menajamente, ca si nu fie vulnerabili cultura si civilizatia popoarelor 
si nunorititilor din aceasta zona geografici. 

Ar fi fost mai bine sa folosim un limbaj adecvat, de protocol, 
pe care stramosu nostri D folosesc de un veac §i jumatate si care nu a 
dat nici un rezultat in favoarea romanilor. O asemenea diplomatic 
poate dainiri secole, milenii, iar victimele de azi vor suferi, vor pitimi 
?i pe top ne va inghiti noaptea. Nici cei aroganti si puternici, nici 
cetatenii loiali si harnici, care sunt o mandrie pentru natiunile in care 
triiesc, nu vor simp: ca au trait o viaja demna, intr-o lume a legii, 
civilizatiei si bunei stiri. 

Ideea forte care ne-a calauzit a fost aceea de a lupta, pentru 
ca romanii din Balcani si de pretutindeni, si nu fie scosi din istorie, 
margmalizati, contestati, desfiimati- Raul nu poate fi indreptat 
deocamdati decat cu vorbi buna, vorbi ce se spune de o suta saizeci 
si patru de ani. Dar cine va raspunde daca generatiile viitoare, nu vor 
mai putea rabda? Atunci cine isi va asuma riscurile? 

Cum sa nu ne simpm umiliti, disprefuiti, cand noi romanii si 
aromanii in acest sfarsit de secol si dupa sapte ani de la Revolutie, am 
ramas singurii care n-am izbutit sa ne recuperam identitatea, sa 
obpnem un statut juridic de natiune onorabila, in pofida faptului ca 
noi, urmasu daco-romanilor, suntem una din cele mai vechi natiuni in 
aceasta Peninsula Balcanici, blestematS. 

Cu toate acestea, este regretabil ca popoarele balcanice, care 
au suferit atat de mult, ne blocheaza dezvoltarea culturii §i civilizafiei 
uitand ca suntem urmasii unei man natiuni, (daco-romanii), care au 
lasat mostenire civilizatiei umane, trei valori nepieritoare: legea, 
alfabetul latin si crestinismul. Credem ca Iiderii politici §i Peamurile 
cu care ne invecinam si traim laolata nu ne cunosc nici trecutul, nici 
prezentul si de aceea nici nu pot intui ce inmseamna ca un neam sa-si 
piarda limba si tezaurul spiritual, tocmai in aceasta perioada in care 
toate natiuniile se lupta sa ajunga la un consens in problemele 
contencioase 

Noi n-am contestat autohtonismul popoarelor migratoare 
venite in sudul Dunarii, din Euro-Asia, dar ei ne contesta, de§i gestul 



IV 



este pueril si lipsit de maturitate politici si istorici. Ei au venit in 
casa noastri cam la jumatate dintre noi, cei ce am fost scosi din case 
si asimilati, acum ne vreau pieire celor ce am mai supraviepiit. 

Este o absurditate si se conteste romanitatea fratilor nostri din 
Serbia, Bulgaria, Grecia, Albania etc. Firi si le cunoasca istoria. 
limba, cultura, folclorul, literatura. Este un gest regretabil care denota 
agramatism si care nu are nici un efect juridic, §i moral §i inciti doar 
la indispozitie si instabilitate. 

Argumentele si documentele prezentate in aceasta carte, 
reprezinta temelia fortei stiinjei si a bunului sim^, care ne-a calauzit 
sa-i dam cititorului. lucrari concrete, grave, care ameninta valori 
umane si pacea in aceasta zona geo-politici plapandi, in care crima 
de etnocid si genocid. va ramane inprescriptibila, un vot de blam 
pentru faptasii intoleranti ai sec XX 



Cristea Sandu Timoc 
OS octombrie 1997 



I 




Vlahii sunt romani 

Cap. I Sarbii si bulgarii sunt slavi 

Asa cum nemtii sunt germani, sarbii ?i bulgarii sunt si slavi si 
slovcni, hclenii sunt si grcci, otomanii sunt si turci, iHrii sunt p 
albanezi, italicnii sunt si vlahi, israeliemi sunt si evrei, moldovenu 
sunt la fel vlahi si romani, iar timocenii sunt, dupa slavi, vlahi lar 
dupi ei rumani sau romani, dc la romanus, strtmosh nostn de 

semintic latina. ■ "1 1 _■_ 

Rimane doar si inva$am accst lucru corect, mci dm scoala 
primara. ca sa se evite confuziile, artificial create pentru a se ascunde 
sau tainui. nu numai numarul romanovlahilor din dreapta Duniru 
(Timoc) si al aromanilor. ci sa se creeze in mod ocuh din acelasi 

Cine are interes sa-i scoata pe romani si aromam dm istone si 
din drepturile lor sacre de autohtoni, se va vedea p cmeva va 
raspunde in fiua istoriei si a pamantenilor sur^rav.enin^t.tudmea 
ostilS fata de romanitatea orientals poate provoca, fart mdoiala 
consecinte grave, imprevizibile de stabilitate si pace, in zona 
balcanica si n-ar fi in Mosul nimanui. Pentru ca nimem sa nu-si feci 
iluzie ca. daca m prezent rornanismm numart cca- 20 de mmoane de 

vorbiton. va renun*a la restul care pot fi sub zece nulioane sau dnar 
depasi aceasta cifia, prin aceea ca se saboteaza recunoasterea 
identitapi lor, desi sunt atat de numerosi. 

Nu e vorba de modificari de frontiere, de pretento absurde ci 
de earantarea drepturilor culturale modeste, minime care sa asigure 
dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, 
religioase in tot ce este legat de virtutile romanitatii ^^^^ 

Penmi ca oamemi politici, cei mzestrap cu vocapa dreptapi si 

a umamsmului european, occidental, sa intuiasca tragedia in ^ care se 
afla nauunea sarba, pan! la obtinerea autonomie. dm 1833fla 
presmniUe Rusiei) ca si cea bulgart (eliberata de arnutele rusest, si 






Via hil stmt Ti 

romanesti in 1877-1878) sa-1 citam pe distinsul carturar bulgar Marin 
Drinov care spunea: "Bulgarii nici nu existau ca popor; era vorba 
doar de o gloata incovoiata, inecata. insusi numele de limba, popor, se 
pierduse §i se inlocuise cu termenul grecesc "hora", ea reprezenta 
populatia supusi unei minti misterioase. 

Daca cineva ar fi izbutit sa se ridice, el nu era bulgar, ci grec, 
intrucat bulgarului nu i-a fost dat sa traiasca omeneste ca cetatean, 
acest lucru i-a fost destinat uumai grecului", ( Marinko Stanoievic, 
Zbornik Timocke Krajine vol. IV. Zajecar.1937. p.56-57). 

Este vorba de prima jumatate a sec. XVW-lea, dupa cum sc 
vede. 

Chiar atunci cand Histo Botev (1876) trece din Romania cu 
revolutionarii sai la Coslodui, el se mira ca bulgarii se ascundeau prin 
poduri de frica. in loc sa se inroleze in randul vitejilor bulgari, 
nimicip de rurci. Aceasta era mentalitatea poporului bulgar inainte de 
a fi dezrobit. 

In aceasta perioada revolutionarii bulgari si-au gasit adapost 
pe pamant romanesc. nu rusesc, nici sarbesc. 

Bulgarii aveau in Bucuresti teatru, scoli, vreo 19 tipografii. 
cateva ziare si reviste. insusi regele Carol i ii incuraja sa lupte pentru 
eliberarea Bulgariei. 

1. Lubcn Karavetov, din fruntea comitetului bulgar din 
Bucuresti. m 1870, iata cum descria democratia din Tara 
Romaneasca: "Noi traim intr-o tara care se poate numi a doua Elvetie. 
Romania permite tuturor nationalitafilor lira deosebire, sa se dezvolte 
liber, sa inve^e. Intr-un cu\ ant, e o tara care are drept deviza libertatea 
s: cultura". 

Tratati ca niste copii de suflet, ne luptam de 165 ani, sa ne 
dobandim drepturile confiscate, pe care turcii ni le-au recunoscut. 
Serbia avea 24.440 km. 1400 sate, 50.000 case, atunci cand ne-au 
primit pe tava de la turci. lata ce putem afia despre virtutile slavilor si 
romanilor 



I 






2. Tihomir Georgevic-lz Srbiie Kneza Milasa. Beo erad 1924 
pagina 90 Rumuni, Tigani, Turc i, Ievreji, Armani , Iermeni, Posle Srba 
u "Srbiji Kneza Milo§a, bilo je najvise rumuni: "Broj rumuna u Srbiji 
za vlade Kneza Mlosa ne da se obrediti jer su bili iste vere ca srbima, 
te su od strane vlasti uvek smatrani kao ravno, pravni sa njima, i nigde 
brajno nim od njih izdvajani (p.90)". 

3. Java Cvijic spune: 

"Svi rumuni Srbije imaju srpske obicaje. Svi imaju Slavu, 
Koji je specificni obicaj p.%, praznicul, care de fapt nu este de 
origine slava, ci latina, dupa etnologii sarbi, Slobodan Zecevici u 
Bregovu rumunskom selu u Bugarskoj, na granici prema Negotinu, 
pre deset godina bili tri sve§tenika: Stancu, Constandin I Stan, nisu 
znali bugarski, vec samo vlaski (p.110. 1861), O. Lejean. Etnografie 
de la Turquie d Europe. Gotha 1861 . Se vorbeste de ramanii din 
judetele Pojarevat, Craina 104.343 romani in 1857 p.5. 

4. Sima Milutinovki (1826 Leipzig) poet sarb aflat in 
Germania la Leipzig intre 1825-1827 tipareste in 1826 o carte in 
limba sarba cu sprijinul colegului de camera roman, student la 
medicina, Ion Rosetti din Bucuresti, volumul Stbijank^, despre care 
academicianul Vladan Nedici din Belgrad nutreste o simpatie, pentru 
ca "prietenul la nevoie se cunoaste" 

5. Sima Milntinovici va canta gloria lui Haiduk Velku si a 
primului sau capitan Stoian Abras din Bucopcea, langa Negotin unde 
Haiduk Velcu este ucis in iulie 1813 de o ghiulea turceasca, Stoian 
Abras un roman sau vlah va prelua conducerea revolu|iei, sarbesti de 
la Negotin din Craina. Milutinovki il va lauda pentru eroism si pe 
"Gicu Hrabrog" sau "Giucu eel Viteaz" (Ghiffi Haiducul din Homole). 

In doua versuri se contopeste o prietenie intre doua neamuri, 
care n-au ce imparti una de la alta: 

"Kao i drugi Rumuni mu bracu Iz Omolja I Porecke reke", 
conclude academicianul Vladan Nedici: Tako je Milulioovici 1844 
dopuni ocrtan 1826 u pevanju Rumun. Mozda se vrativsi se ponovo 



I 



Vlahii sunt romani - Cristea Sandu 

Stojanu Abrasu probudio k F. Srbi uspomenu na Rosiju i novini 
stihovina jos jednom iskazao svoju blagost rumunsckom dobrotvoru" 

De fept, in istorie, (personajul Abras se numea Nicola): Acad 
Vladan Nedici, Pevanje Rumun u Srbijanki in Analele Soc. de Limba 
Romani 3-4 Zrenjanin. 1972-73, p.327. 

Deci. cuvantul de rumun era acceptat de sarbi. inca de la 
inceputul revolupei, cand inca nu li se atribuise de . .titan aces, 
tentoriu locuit in majontate de romanoviahi. 

Venind vorba despre simpatia Vlahiei Mari si a romanilor ir 
genere, fa{a de sarbi si bulgari, trebuie spus ca aproape 500 de an 
bisericile sarbesti au fost intrepjiute de domnitorii vlahi. 

Deasemeni Vuk St. Karagici nu si-ar fi putut publics 
Cantecele populare sarbesti 1-11 la Lipska intre (1923-1824) ca §1 
renumita carte de capatai a culturii sarbesti: "Lexikon srbskc 
geTmanika-latinum " . Viena (1818) fara banii vlahilor si aromanilor 
Theodor Tyrca. Mihai Boiagi, Mihai Dera, Ncolae Dumba, Simion 
Gh. Sina de Hodos. 

6. V. laksk. "O plemenom sostave Neseleniia va Kniazevstvt 
Serbskom " Petersburg 1873 "Vlahii sau romanii, cum s-a mai spus 
populeaza partea nord-vestica a Serbiei si numai patru judete: Craina. 
Tarnareka, Pojarevac, Ciupria. in recensamantul pe judete din 1866 
sunt trecup romanii $i sarbii. nu vlahii". El spune ca: "Vlahii sunt ce! 
mai numeros popor dupa sarbi. in Serbia ei alcatuiec aproape 10.6 % 
din toata populapa principatului, de aceea merita studiere etnografica 
detailata". 

Vlahii locuiesc in 213 orase si sate. Vorbesc un dialect vlah 
banatean. iar in Craina. Tarnareka un dialect al Vlahiei Mici (Oltenia i 
nji..), afara dc acesti romani. mai sunt si alp roorezentanp ai neamului 
romanesc pnfari . care au sfarsit prin a se sarbiza. 

7. Szabo Iozsef. Note de calatorie din Serbia. Budapest 

1875: 

"Vlahii au locuit in parte aceste regiuni inca inainte de 
venirea sarbilor. Numarul vlahilor este de circa 175.000. 



Vlahii sum romani - Cristea Sandu Timoc 

: -.--:::.-.-..-■ . . - :■ , / 

Vlahii au construite de doua oh atatea scoli si biserici ca 
sarbii, construite de comune pe cont propriu dar limba de predare a 
acestor scoli primare este in exclusivitate cea sarbeasca, elevilor 
fiindu-le interzis sa vorbeasca limba vlahi. 

invatatorii sunt top sarbi care nu cunosc limba vlahi deci nu 
pot expune elevilor materia de predat, fiindca acestia nu in{eleg nici 
un cuvant sarbesc. Vlahii sunt mai dotaji de la natura decat sarbii si 
reprezinta 1/7 din populatia totala a principatului. Si preopli sunt 
aproape top sarbi desi sarbii reprezinta 75%, vlahii 14%, bulgari i 7% 
si restul 3% p.52. 

Pe atunci vlahii purtau caciuli mari, iar sarbii fesuri rosii. 

8. Dragoliub K. Iovanovic. Tarna Reka (Timocul Netmi Glas 
Srpskoe Uc. Dr. Vol. 54 Beograd 1882 , 

"Romanii tarani " din Craina se numesc asa pentru ci au venit 
din Romania, unde pamantul aparpjiea sultanului sau pjrului. In 
Serbia ei sunt colonisti mai vechi decat compatriotii lor din "Tarna 
Reka", adica sarbii. 

"S-ar putea spune ca romani din aceste parp! s-au asezat cam 
in acelasi timp cu compatriopi lor, care s-au asezat in tinutul 
Vidinului. Bulgarii care dincolo de Timoc in plasa Vidin traiesc 
laolalta cu romanii se folosesc, la fel ca si sarbii din Serbia, mai mult 
de limba romaneasca, cu toate ca romanii sunt mai pupni numerosi 
decat bulgarii". Desi este tocmai invers, parerea noastra e in 
concordanpi curealitatea 

9. Emil Pkot. "Chants populaires des Roumains de Serbie 
Paris 1889 . Emil Picot a fost consulul Franfei la Timisoara sub 
stapanirea Austro-Ungar§". lata ce spune: "In Serbia traieste o 
populape romaneasca destul de compacta asezata intre: Ciupria, 
Pojarevaf, Jarna Craina". 

Leiean ii evalua la 104.343 in 1861 Felix Kanitz la 123.000 : 
"Nici un calator nu si-a dat osteneala de a studia pe romanii 
din Serbia, de aceea astazi ei sunt foarte pupjii cunoscup^". Dialectul 
vorbit intre Morava Timoc este aproape identic cu acela vorbit in 






Mica Valahie si in Vlaska Valahia Mare , locuitorii de la granita 
rasariteana sunt "Jaranii" in amintirea Tarii Romanesti. adica a 
Vlabiei (Vlaska n.n.) de unde sunt originari. ceilalti se numesc 
ungureni adica din Ungaria pentru ca au venit din Timisul Banatului 
"Romanii din Serbia n-au nici o cultura nationala". Ei n-au nici ziare, 
rtici scoli unii dintr-insii isi cauta de lucru in Valahia Mare (Oltenia), 
dar ei aici nu se deosebesc de cealalta populate. 

Mai vorbeste cum in 1 878 " Stoian Navakovic " savant-lingvist 
ailat la Constantinopole. consul al Serbiei, i-a dat un caiet cu cantece 
populare culese de George Dimitrievici si Svetozar Stoidinovici din 
Negotin si de catre o inv&t&toare"... Primii doi apartin unor familii 
romanesti. 

'Vocabularul ni se pare a fi acela din Valahia Mica cu 
adaugirea catorva cuvinte turcesti si sarbesti". Cantecele lor istorice 
pe care le-au grupat apartin toate. fie ultimilor ani ai sec. XVlll-lea. 
fie primului patrar al acesmi secoL ele fac dovada ca asezarea 
rominilor in Serbia, nu dateaza cum s-a spus uneori de la aplicarea 
Reguiamentului Organic in Valahia ci se urea la o epoca mult mai 
veche. 

Alexandru Odobescu 1-a ajutat sa descifreze textele de poezii 
populare de la romanii din Timoc. 

10. Gustav Weigand, Die Rumanischen Dialekte der Kleinen 
Walachiei , Serbien und Bulgarien Leipzig 1900 

Prof. dr. Gustav Weigand sustine urmatoarele : 

• Prin tinutul romanesc din Serbia si Bulgaria; 

• Populatia romaneascS a Serbiei si a Bulgariei p-85. "E drept ca 
gxivemul sarbesc face man fortari pentru a sarbiza pe romani 
rezultacele dobandite sunt mai slabe. Se incearca prin biserica, scoli 
?i administrarie. Se angajeaza numai preo|i sarbi care se folosesc la 
.serviciul dnin numai de limba sarbesca. Jaranii insa nu se due la 
biserica asa incat propaganda bisericeasca devine. iluzorie."... 

• In Bulgaria realitatile sunt altele. Acolo din partea Guvernului 
ba'ear nu se face nimic penju bulgarizarea romanilor. In biserica se 
slujeste in limba rornaneasca, preotii sunt romani. e drept ci la scoala 



6 



hu. sunt r 



am 



romani - Castes Sanaa n 



h 



se invaja si bulgareste, dar limba de predare este tot cea romaneasca 
p. 80. 

11. Stoian RomanskhL Ruminite mejdu Tunok-Morava 
Makedonski Pregled vol.1, an 11, Sofia 1926 

"Toate satele romanesti curate si mixte impreuna cu orasele, 
cu populatie romana in Serbia nord-estica nu simt deci numai 83 cate 
le enumera Weigand (p.268) sunt mult mai multe si anume 193, din 
care 151 asezari curat romanesti si 42 mixte". Dupa limba si port 
populatia romaneasca dintre Timoc si Morava se desparte limpede in 
doua parti inegale, una rasariteana mai mica pe raul Timoc si cealalta 
mai mare apuseana spre apus de valea raului Timoc p.222. 

12. L jobomir Iavanovic, Nasellja Srpskih Zemalja vol 11, 
Beograd 1903 p. 294 

Urmasul lui Iovan Cvijic iata ce spune despre romanii 
timoceni: 

"Populatia, in aceasta regiune este de asa natura incat 
judecand dupa port si dupa limba, un necunoscator care ar trece prin 
aceasta regiune, ar putea sa creada ca aici traieste numai o populatie 
romaneasca, nu exista nici un sat sarbesc in care sa nu fie vreo 
mahala in care sa nu se auda romaneste". 

13. Felix Kanttz, Donau Bulgarien und der Balken 1875 

Leipzig - 

Pe terasa bulgara a Dunarii nu exista decat un singur sat 
sarbesc Bracevac , care s-a mentinut ca o oaza intre bulgari si romani, 
in toata puritatea lui. in schimb in sudul Serbiei sunt mai multe sate 
exclusiv bulgaresti,. 

Valea Timocului unit, impartita intre Bulgaria si Serbia este 
in tot cazul unul dintre tinuturile cele mai frumoase din ambele (ari. 
Cel mai frumos, in toate sensurile si toate anotimpurile §i in diferite 
stari de suflet. nu rai-a aparut vreodatl mai frumoasa ca la Alova. 
(Romanii din Timoc vol.111 C. Constante). 






Vtatiii sunt romani - Oris 

U. Cmtav We i gand "Rumanen und Ar "«anen in Bulgarien, 

T^inzig 1900". 

Fiecare janm este proprietar si top se bucura de aceleasi 
drepturi ca si bulgarii. In ?coli * P«di limba romaneasca, devil insa 
invapi cu placere 51 bwgireste, nindca au nevoie de aceasta limoa. iB 
partite marginase ale reghmii lmgvistice romanesti cu sate in care se 
vorbesc mai multe limbi, limba romaneasca se pierde nu insa si in 
satele pur romanesti din regiunea lingvistica compact romaneasca. 
GuvemuIbulgarnufi^nimkpentroagraHprocesuldeasimilare si 

5C£5ia esie cei mai bun mijloc pentru a avea cetateni multumiti. 
Timiditatea, umiliiHa, care se vede adeseori la pirami romani dm 
Regat in raportwik tor cu autoritaple, aki a tost inlocuita pnntr-o 
constiinpl de sine imbucuritoare p.37. 






Via Jul sunt romani- Cristea Sandu Timoc 
Cap:II Raspandirea romanilor in Bulgaria q>.42) 

1. Felix Kanitz Serbien Histroische ethnographiche 
Reisestuden 1904 Leipzig 

Romanii. Originea romanilor limba lor . barbapi. femeile . 

Originea romanilor, vlahilor sau romanilor, cu toate sforfarile 
§tiintei istorice, n-a fost clarificata indeajuns pana astazi. 

"Un grup de tinere romance intorcandu-se de la fantana. ofera 
un tablou adorabil. Formele suple si elastice ale corpului, apar intr-o 
plastica minunata, de sub haina alba de panza care nu e atat de lunga, 
ca sa ne lase sa admiram gamba plina, piciorul mic si fin. 

Pieptii si altitele camasii sunt impodobite cu rauri colorate. 
Un brau lat de 6-8 cm. se mladiaza pe talie. El tine cele doua sorturi 
ce atama pana la genunchi inainte si inapoi, care lasa libera camasa, 
unicul vestmant in partea coapselor. Flori naturale in cosite, iar al§turi 
merele de aur si argint insirate in salbe pe gat, complecteaza podoaba 
frumoaselor care due oalele de-o antica forma, balansandu-se cu o 
siguranta romana". 

In Serbia insa, guvemul poarta de grija la intemeierea de 
§coli pentru toate nationalitatile, bineninteles cu limba sarbeasca, ca 
limba de invatamant" 

2. Tihomir Georgevic - Kraz nase rumune - Printre romanii 
nostri, Beograd 1906. 

"Stiu ca la aceasta, multi dintre patriotii nostri ingrijorati vor 
da din cap si vor spune ca eu comit o tradare fata de patrie atunci cand 
ma incumet sa vorbesc despre romanii din Serbia, care, dupa pirerea 
multora trebuiesc tainuiti, sau eel putin trecuti sub tacere . pentru ca 
adevarul asupra romanilor din Serbia poate sa duca la asa zisa 
" Chestiunea romaneaasca din Serbia ", care, dupa parerea lor. 
(ameninta cu primejdia, prezinta un mare pericol p.26". 

Pe toata intinderea Serbiei sunt 485 de localitati locuite de 
romani . dar numai in 165 din ele exista romani intr-un numar mai 
insemnat (p.28.) 

Recensamintele Serbiei 



9 









umtromam - Crts 



c H T 



Statistica Serbiei vol. V p. 91 inregistreaza "rumuni" (romani) 
nu vlahi, de§i este acelas. lucru. 

• in 1846 inregistreaza 97.215 romani; 

• In 1859 inregistreaza 122.593 romani (Statistica Serbiei vol. L 11 
p.100; 

• in 1863 inregistreaza 127.325 romani; 

• In 1884 inregistreaza 149.727 romani (Statistica Serbiei vol VI p. 
259, recenzeaza 263.267); 

• in 1890 inregistreaza 143.624 romani (Statistica Regatului sarb 
partea al-a ?i parte §i a 11-a; 

• in 1895 inregistreaza 1 59.729 romani (Statistica Regatului p. 1 14- 
115vol.Xllp.276; 

• in 1900 inregistreaza 122.499 romani (Statistica Regatului sarb 
vol. XXIV p.98. TOO. 101; 

• in 1921 inregistreaza 145.028 romani (Popis Stanovnisva 31 
ianuarie 1923); 

• In Timoc se inregistreaza 141.350 case. 434.7% romani, 75.633 
sarbi si altii 8260: 

• Banatul sarbesc 87.281 romani.46545 sarbi. altii 15.509. 

3. Dr. Atanasie Popovici. Memoire sur les Roumains des 
Serbie. adresse a la Conference de la Paix. Paris 1919. 

4. Tihomir Georgevic, La verite sur les Roumains de Serbie, 

Paris 1919. 

Cum se vede la o instanta europeana (la Paris) se foloseste in 
lLmbajul politic 51 diplomatic 1919 apelativul de ( rumuni ) sau roman. 

5. Emil Petrovici. Note de folclor de la romanii din valea 
Mlavei (Sarbia) in Anuarul de Folclor Ion Muslea. Academia 
Romana. 

"in tren de la Pojarevac la Petrot te-ai crezut undeva in Banat. 
deoarece vagoanele erau pline cu romanii din valea Mlavei, care au 
portul si graiul identic cu eel al banatenilor" " vorbesc cu totii foarte 
bmeromanesf" 



10 






Vlahii sunt romani - Cristea Sandu Timoc 

Mare a trebuit sa fie mirarea invatatorilor care au auzit 
vorbindu-se romaneste in scoala. Pe urma au aflat, anume, ca elevilor 
nu le era permis sa pronunte nici un cuvant romanesc din momentul in 
care intrau pe poarta in curtea scolii" 

De aceea ii vedeam in tot timpul recreatiei tacufi, locuiau la 
invafator jucandu-se intr-o tacere mormantala. Cu atat mai mare era 
galagia cand plecau acasa, indata ce ieseau din curtea scolii. Din 
momentul acela §i invafatorul schimba limba §i vorbea cu top satenii 
§i chiar cu scolarii romaneste , nu vlaheste, ceea ce romanii niciodata 
in cele doua milenii n-au folosit. 

Locuitorii de aici din Jdrela "sunt convinsi ca pretutindeni in 
lume cartea se face sarbeste ". Cand le-a spus ca e profesor la Cluj §i 
acolo nimeni nu stie sarbeste, o femeie tanara a exclamat ..." Tii, dar 
voi nu aveti scoli la Cluj? (p..46). Ei nu stiu ce e biierica, ce e 
rugaciunea, nici nu stiu vreo rugaciune (p.54). 

6. Ion Patrut - Folclor de la romanii din Serine, in Anuarul 
de Folclor VI. 

7. Ion Maslea Academia Romana f941. p. 329-385. 

Se folose?te denumirea de roman §i de catre carturari, dar si 
dc populatia autohtona, contestata la ea acasa, de catre confratii sau 
politician! nostri, veniti din Rusia in sec Vl-Vll. 

8. Marinko Stenoievic, Zbomik Timoce Kratine vol. IV, 
Zaiecar 1997. 

"Rumunsko stanovistvo Timocke Krajine se deli na 
Ungurjane i Carane"... Izmedju Ungurjana i Carana ima razlike u 
jeziku nosni, pa i u fizickoj razvijenosti. Ungurijani na primer jako 
umesabaju zubne suglasnike (d. L z.s.) ispred mekin vacola (e^)- 

Prema svojim osmatranima i proucavaninu rumunskih 
naselja, zakljucujem da medju nasih Rumunima-Vlasih nema ni malo 
starinskih stanovnistva. 

Se crede ca romanii din Timoc nu sunt, dupa Marinko 
Stanoievici bastinasL ci venetici din Romania, ca si se justifice 



11 



Vlahii sunt romani - Cristea Sandu Timoc 

exciuderea de la drepturile culturale, politice etc., in limba materna §i 
asta tara sa le cunoasca limba sau istoria. 

9. Iancn lu Moana Simeonovic. kancicatoarea 



partizaneasca. Zaiceri 1946, p. 1-3 . 

El spune in introducere, "Pina-n vorba". "Noi rumanii. am 
tost robi ca si ceilalt", dar in 1941. cand s-a ragicat toace natiile 
supra niamtului. s-a ragicat si "rumunii". Nu aminteste nimic de 
viahi. cuvant folosit de sarbi, bulgari, greci, etc. din Evul Mediu. 

Guvemantii se tem ca romanii, la ei acasa, le vor lua locul 
sarbilor in scoli, biserici, administratie. sanatate. cultura etc 

O minoritate strategica. Cele patru judete locuite in majoritate 
de romani sunt o atractie de locuri de munca pentru sarbi. Mai spune: 
'Rumanii nu s-au batut numai pentru slpboda, numai si ge cultura , si 
ge scrre . La fiont cu pusca-n mana rumanii a pomit mai intai sa scrie 
pe limba lor $i sa vorbeasca large frica. Pin bataile ale mai grele prin 
ploaie de plumbi. mai intai a fost scrisa vorba romanesca . " 

O spune un erou din lupta de eliberare. mare comunist. ajuns 
deputaL nu pentru ca reprezenta pe romani, ci pentru ca era fratele lui 
Ghita Simeonovici din Podgort spanzurat de trupele de ocupatie ale 
Serbiei in 1941 in poezia Kdnd e Tito comandant. "Rumanu je 
ragicat", se foloseste cuvantul "ruman". Sa n-aiba puterea de azi 
incredere nici intr-un comunist, tovarasii lui din sudul Dunarii? Daca 
per a contrario, n-au incredere sa mearga sa vada cu ochii lor. Pentru 
ca nu pot face o proba juridica prin vorbe goale, fara dovezi. S-a 
tenninat cu minciunile si tainuirile. 

10. Moncilor D. Savici - linavist - romanist prof, univ. 
Belgrad. Despre Crsitea Sandu Timoc, Caniec e batranesti si doine. 
Bucuresti 1%7, in rev. Prilozi knjize\-nost. iezik istoriju i folklor. 
vol. 3-4. 1967 Beograd. 

Referindu-se la cartea de folclor, scrie urmatoarele: "Njegova 
knijiga, ciji bi naslov u slobodnom srpskohrvatskom prevodu glasilo 
epske i lirske narodne pesme, u stvari prestavlja novo prosireno 
izdane zbirke narodnih pesama na rumunskom ieziku koje su 



12 



sakupljene medju stanovnistvom desne obale Ehmava najvecim delu 
Istocne Srbije". 

Referindu-se la primul volum al lui Cristea Sa ndu Timoc 
"Poezii populare de la romanii din Valea Timocului ". Ed. Scrisul 
Romanesc-Clasicii romani comentati de prof. univ. Nicolae Cartojan, 
Craiova 1943, printre altele susplne: "naglasio da na predglovaru 
prevog izdanja da stanovnistvo Rumunskog govornog iezika na desnoj 
obali Dunava predstavlja integrami deo svoje neromanske domovine 
da i dale treba da pripada njoj i da posluzi ka o most za odrzane 
prijalteljkih i bratkih veza izmedju dva narodna ( p.298). 

Si m-ai spune lingvistul de la Belgrad Momcilo Savici: 
"Uporedjujuci epsku poeziju nasih Rumuna sa Srpskohrvatskim, 
epski, narodnim, pesama, dolazimo do izvesnih vrlo interesavinih 
zakljucaka (p.300). 

Ce rezulta din citatul spus din gura unui sarb specialist in 
romanistica? Rezulta ca si in anul 1%7 inca in stiin|a si opinia 
iugoslava era in practica folosita terminologia de " rumun " adica 
roman pentru populatia din Serbia de rasarit, asezata intre raurile 
Morava Timoc. 

In concluzie, pana si sarbii au folosit terminologia de roman 
in loc de vlah, care este cu totul straina romanilor din acest spatiu 
geografic de sub administrade sarbeasca sau bulgareasca. 

In volumul Cantece batranesti si doine , care confine, de 
fapt, poezii populare de la romanii din Serbia si Bulgaria, zona 
timoceana, Tudor Arghezi, marele nostru poet trecut in vesnicie, se 
referea tot la romani si nu la vlahi, denumire care a disparut din 
lexicul romanilor sud-dunareni si nord -dunareni de eel pudn un veac 
si jumatate, poetul spunea urmatoarele: "Pe vestita vale a Timocului 
sarbesc s-a ivit din cantece $i din ghiocei o "spita romaneasca"... 
"Cartea acestor insemnari strange si mai mult legaturile noastre de 
suflet si de minte si o consideram o biruinja. Cunosc Jugoslavia, c5 
am vazut-o de curand la ea acasa. Maresalul Tito, presedintele 
Jugoslaviei, i-a pus la dispozitie un tren special, ca sa vada 
frumusetile Jugoslaviei. 



1S 



MMMMWMMMM 



Iristea Sandu Timoc 



Singura mea pirere de rau si adanca durere e ci n-am ajuns 
panS la valea Timocului, in apele caruia se oglindesc fratii nostri 
romani ( in toamna lui 1995, in schimb, a fost fiica lui Arghezi Mifura, 
pe atunci ministru de stat la Departamentul romanilor de 
pretutindeni). 

11. Maxim Radkovki (1733) Gavrilo Vitkovic Izvestai. 
naprisao Maksim Radkovic. exarh beogradskog mistropolita (Glasnik 
Srpokog ucenog drustva vol 56. 

Exarhul sarb inspecteaza in zona Pojarevac si Craina 22 
preoti din sate romanesti, despre toti scrie ca nu stiu o boaba sarbeste, 
ci numai romaneste (rumunski). Pe atunci erau vreo 82 de preoti 
romani in regiunea timoceana din judetele din sudul Dunarii. 

12. Momcilo D.Savci prof, univ. dr. lingvist romanist sarb. 
Interesovanie iugoslovenskih, lingvista za rumunski din actele 
simpozionuhri romano-iugoslav. Bucuresti 1979. P.551 

Deci acum 18 ani, un savant lingvist din Belgrad, folosea 
cuvantul de rumuni si nu vlahi, pentru vlahii tunoceni dintre Morava - 
Timoc . 

Rebotezarea cu denumirea de vlah a intrat in uzul 
politicienilor si castei politice comuniste pentru a denatura adevarul si 
a modifica realitatea. E face pe romani vlahi ca si nu aiba tara 
protectoare, caci Vlahia numai, exista din sec. XlX-lea. Ii faci pe romi 
tigani pentru ca nu exista Tigania n-au deci tara protectoare si in 
consecinta pot fi deznationalizati legal. Acesta este planul diabolic de 
genocid pus la cale in Balcani. dar mai ales la Belgrad. 

I.ingvistul. academician Fjnil Petrovici spunea: "Populatia, ea 
insasi imparte pe locuitorii acestui tinut in Romani si Sarbi, adica 
aceia care vorbesc sarbeste, numesc pe aceia care vorbesc romaneste 
Romani. Exarhul Maxim Radkovici, la 1733 arainteste c5 satul Jdrela 
din Homole este locuit de romani . iar aici este o manastire a 
cneazului Lazar cazut pe Campia Mierlei la 1389. unde a participat si 
Valahia sau Vlasca cu un detasament de armata sub Mircea eel 
Batran" 



Stiiriii, anche te lingvistice in atlase ALR I si ALR II se ocupa 
de acesti romani. 

a) Gnstav Weigand 1909, intocmeste la Leipzig primul 
Atlas lingvistic inregistrand mai multe locahtapl romanesti din 
miaza-zi de Dunare in "Lingvistischer Adas des Dacorumanischen 
Sprachgeleite". 

b) Petar Skok - Zagreb 1940, Osnovi romanske'lingvistike i 
Etimologiiski rjecnik hratskog ili srpskog jezika (I-IV otseka zaprega 
Jazu 1971-74) 

c) Emil Petrovici Cluj 1937, a anchetat pentru ALR 11 
(Atlasul lingvistic roman 11), graiul romanesc din satul Jdrelo - pe 
Mlava-Serbia de rasarit, Sever Pop a anchetat satul Bating (Batinac) 
de pe Morava in ALR 1. 

S-au mai anchetat satele de pe Timoc, Bregova (858) si Alova 
(859) ca si Sveti Petar in ALR 1 (858). Datele au fost publicate in 
ALR 1, tiparite in deceniul al IV-lea sec.XX. Atlasul lingvistic roman 
s-a realizat cu sprijinul si sub conducerea profesorului Sextil Pu§cariu 
in cadrul Muzeului Limbii Romane din Cluj. 

Aici s-ar putea adiuga si cercetarile profesorului german 
Gustav Weigand, romanii din sudul Dunarii (Timoc). 

Mai trebirie citat " Knaus Welt Atlas" Berlin 1938 , 147 apoi 
Dictionaru l enciclopedic croat : "Lexikom Minerva Zagreb 1938, p. 
634 care da cifra de 280.000 romani in Serbia de rasarit. 

d) Virgil Nistorescn (1969), ancheteaza dialectul in 28 de 
sate din zona Vidinului-Bulgaria in baza unei convenpli incheiata intre 
Academia Romana si Academia de Studii din Bulgaria, cercetarile 
s-au ternminat in 1976 dar au mai continuat in 1993, dupa Revolujie. 
Materialele alcatuiesc Arhiva fonografica a limbii romane (de 
foneuca si dialectologje de Valeriu Suteu. 

Textele se afla in arhiva dialectala a Insntutului de 
lingvistica din Bucuresti. 

Institutul roman de folclor din Bucuresti are inregistrate pe 
benzi de magnetofon sute de balade populare de la romanii din 
Timocul sarbesc si bulgaresc, ca si nenumarate texte. 



14 



15 



- r ' risted Sandu Timoc 



Fonetica Universitapj din Timisoara a avut un fond de sute dc 
balade §i texte, inregistrate de Cristea Sandu Timoc si donate 
Universitatii. O parte din ele au fost duse in Germania de profesorul 
Gabriel Manolescu. 

Detinem un fond din fonoteca pe care o are Institutul de 
Folclor si Universitatea din Timisoara, intregul fond apartine 
romanilor din Timoc-Serbia §i Bulgaria, dar nu vlahilor, desi este 
aceeasi natiune; toata Europa stie acest lucru numai in Balcani nu se 
$tie. Sa-i creada cineva? 

Profesorul lingvist Virgil Nistorescu poseda mii de texte de la 
romanii din Timoc in cartea: " Romanii timoceni din Bulgaria " care s- 
a tiparit in colectia argumente, el are urmatoarea parere pe ultima 
coperta despre romanii timoceni: "Constiinta apartenentei la trunchiul 
dacoromanesc este vie la acesti romani, care, in ciuda conditiiior 
specifice evolupei intr-un mediu halogen, si-au pastrat o limba 
trumoasa. apropiata mult de graiurile daco-romane de sud, in speta de 
cele oltenesti si muntenesti. 

e) Eugene Boia, Romanian, diplomatic relations with 
Jugoslavia in the interval-period 1919-1911. New- York 

Intr-o carte de 501 pagini. se ocupa de romanii din Timoc- 
Jugoslavia in 16 pagini si in toate cazurile vorbeste despre romanii 
timoceni si nu despre viahii timoceni, terminologie impusa de 
politicieni si nu de circulatia libera a cuvintelor. Ex. the Romanians in 
the Timok so as not to raise question absut the Danube frontier" p. 52. 
Populatia romaneasca din Serbia de rasarit se simte jignita cand i se 
spune vlahi, unii nici nu stiu ca lor li se atribuie de sarbi si bulgari 
aceasta denumire. 

Mala Enciclopedija "Prosveta" Beograd 1939 

"Vorba Noastra" ziarul Miscarii Romanilor Vlahilor din 
Serbia - Jugoslavia anul 11 nr.8-3ucuresti 1996 

Despre prizonierii timoceni in 1 94 1 

La pagina 10 sta scris si in romana si in limba sarba. Dam 
textul in limba sarba. pentru ca romanii sunt convinsi ca sunt romani . 
nu exista nici o indoial* 



16 






Azi nu e necesar ca cineva sS-i invefe pe romani, ce fel de 
neam sunt; nu sunt nici paranoid, nici iresponsabili. 

Totusi, mai tarziu au fost autoritapl la Belgrad, care au 
regretat eliberarea celor 5000 romani timoceni si 2000 din Banatul 
sarbesc. numai pentru ca s-au declarat romani. in lagarele germane din 
Bulgaria sau din Germania. 

"Vorba Noastra" nr.10. 19%. p. 7. Se public! o declarape 
prin care: "Cititorii nostri se plang ca unii vanzatori de ziare sarbi nu 
expun, la loc vizibil, ziarul nostru, impreuna cu cealalta presa, iar 
atunci cand cer cumparatorii, doar atunci scot de sub tejghea din 
interiorul chioscuiui. Nu stim de ce fee asa, daca nimeni nu le-a dat 
ordin in acest sens p.7". 

$i in timpul ocupatiei germane si bulgare (1941-1944) ziarele 
nu se expuneau la vedere, pachetele nici nu se dezlegau, personal 
ne-am convins de sabotaj in multe orase: la Pojarevac, chioscul lui 
Pandurovici. Azi patriop sarbi cumpara toate ziarele romanesti si le 
daufoc. 

" Vorba Noastra" nr.10 Bor decembrie 1996 p.5 . 

Daca nu ati stiut. dl. Dimitrie Craciunovici presedintele 
Miscarii Romanilor Vlahilor din Serbia -Jugoslavia spune despre 
recensamantul oficial al populatiei din Serbia urm&toarele: 

in Voivodina sarbi 57%, ungurii 16,6 % romi 1,2%, 
romani 1,9%. 

In Kosovo sunt 59,3% musulmani si 37 % sarbi. 

In Serbia 87,3% sarbi, 1,3 % albanezi 0,3 % bulgari, 0,4 % 
romi 1,2 %romani si 0,3 % Vlahi Totul este de necrezut? Desi in cele 
patru judete din Serbia de rasarit Tihomir Georgevic spune ca sunt 
483 sate romanesti, cum de sunt azi numai 0,4 %. In timp ce Vladimir 
Dapcevici in "Srpska rec", Beograd 1996, spune ca in Serbia sunt 
1.100.000 vlahi si 1.000.000 tigani. Ce putem spune despre 
recensamintele oficilale, cand n-au nici o valoare juridica sau morala 
(p.5)? P.S.C scrie despre declaratia doamnei Sandu Maria facuta la 
redacpla ziarul ui "Vorba Noastra'* la 20 octombrie 19%, membra a 
Astrei Romane Timisoara. La voi e frumos, a spus ea. Sper ca, dupa 
atata timp si sopol meu Cristea Sandu Timoc care traieste din anul 



17 



I 



fstea Sandu Timoc 

1941 in Romania, sa viziteze aceasta regiune. Lui nu i s-a permis sa 
viziteze Jugoslavia cu toate ca nimeni nici odata nu a dat vreo 
explicate in legatara cu aceasta. Astazi, acest lucru nu mai are nici o 
importanta. Lisa stiu ca a suferit mult din aceasta cauza p.3. Cristea 
Sandu Timoc este nascut acolo in Serbia la Alexandrovac si n-a comis 
nici o crima ca sa fie " persoana non grata " numai pentru ca totdeauna 
s-a declarat roman si a suferit pentru aceste nedreptati - rivatiuni si 
temni^e grele comuniste . Traim intr-o lume in care -z spune ca 
Dumnezeu cand a trecut peste Balcani a varsat o caruja cu serpi 
venino§i. peste sarbi. de aceea aici niciodata nu va fi pace, nici 
stabilitate, nici bunatate. Un caz neobisnuit, petrecut in restaurantul 
din Petrovac pe Mlava. Un vecin de la o alta masa, sarbul Dragisa 
Milojkovici, il vede pe Gnrici Dragutin rezimat cu o mana de umbrela 
de soare. la care infuriatul "patriot" Milojkovici il ameninta sa se 
duca in Romania, pentru ca e vlah si nu este autohton. 

In fa{a unci mentalitati ca din epoca de piatra . care apeleaza 
la tancuri pentru ca a atins o umbrela. cine mai are curajul sa se 
declare roman, ca sa obtina scoala, biserica. mass-media in limba 
materna? 

Articolul este sens de Draghisa Perici. Ratomir Markovic, 
prof, de limba romana din Homole-Rakova Bara si Vorba Noastra an 
VI nr.ll Bor. Martie 1997, p. 9 scrie bilingv articolul: "U opstini 
KJadovo Rumuni (Vlasi) su vecinstvo stanovnistvo". In comuna 
Cladova romanii (valhii) sunt majoritari. 

Profesorul de limba romana din Serbia, Ratomir Markovici 
face o recenzie a monografiei: " Cladova, perla vaii Dunarii " scrisa de 
profesorul Milutin Nicolici. 

Autorul susrine ca: " sarbii formeaza populatia majoritara , 
urmap de "muntenegreni " si nici nu-i aminteste pe romani sau vlahi 
dupa sarbi, desi ei in realitate sunt majoritate absohita. 

Se stie fara tagada ca in jurul Cladovei sunt 19 sate, din care 
unul Petrovo Selor este colonizat la 1848 cu multenegreni, deci in 
intreaga zona un sat sarbesc (mai degraba mixt) iar in rest o mica 
minoritate sarbeasca colonizata dupa 1960. 



18 



Vhihu sunt romani - Crtexea Sandu Timoc 

In orasul Cladova pe la anul 1600 sub Mihai Viteazu apoi sub 
Constantin Brancoveanu se repara cetatea, nu se amintea un cuvant 
ca existau sarbi. Chiar §i azi n-ai nevoie de domnul Nicolici sau 
recensamintele oficiale, pentru ca majoritatea absolute a orasului este 
romaneasca si toata Serbia stie acest lucru. Chiar si presedintele Lilici 
Zoran e nascut din mama romanca in sat pur romanesc Brza Palanka 
domnia sa nu stia pana la 7 ani sarbeste, dar nu stim daca are curajul, 
ca om politic, sa se declare roman, sau daca stie ca vlah si roman este 

unul si acelasi lucru 

Profesorul Ratomir Marcovici arata ca romanii din Serbia 
sunt discriminati si, desi au cerut drepturile in scris, raspunsul evaziv 
a fost ca li s-au primit scrisorile. dar n-au fost rezolvate doleanfele 
lor. La Clcdova tocuitorii, inca din 1973 au cerut scoli in limba 
materna-romana, dar nu li s-a aprobat. Demersurile domnului 
Cedomir Pa satovici , liderul P^rtidului Vlahilor Independent! din 
Serbia , aici n-au fost luate in seama: "Vorba Noastra", an VI, nr.l 1 
Bor martie 1897, p. 11-12 rubrica "Pisma citalaca" (p. 11-12) de 
ny, n -,A m Ve*mVcn\c\ 59. B D Maneenta 75010_Parig; remarca un caz 
de o naivitate induiesatoare. O femeie aflata la targ. in noiembne 
1996 la Jabucovac langa Negotin ii raspunde unui tanar sarb din 
Paracin. ca ea nu stie sarbeste. La care tanarul patriot sarb indignat 
raspunde: "Sta kazes ti da u ovoj zemelj, mora da se govori samo 
srpski". Ce spui femeie, in aceasta tara trebuie sa se vorbeasca numai 
sarbeste. lata o mentalitate paranoica. "Ce-mi tot povestesti despre 
asa zisele drepturi ale minoritatilor ca or veni ei, sa le arate romamlo r 
drepturi. zise negustorul." 

13. Cvozdan Petreskovici , 59 B.A.- scrie revoltat: in Serbia 
de rasarit se aplica inca metoda veche folosita de barbari "intimideaza 

sidomneste". . , , ■■ i 

Autorul articolului citeaza un caz din pnmul razboi mondial 
(1914) cand regimental 13 format din romani (vlahi), ca sa apere 
retargerea Statului major sarb, din 4.400 soldati toti au pierit doar 80 
de raniti au scapat, (p. 12) aparandu-i pe sarbi. 



19 



Deasemenea, mai aminteste c3 din cei 8000 soldati care au 
luptat in al doiiea razboi mondial, romanii au fost asezati tot pe prima 
linie, din ei au ramas jumatate. Oare vlahul care tr3ieste impreuna cu 
sarbul de 150 de ani, nu are dreptul ca in fara pentru care a luptat sa 
se bucure de unele drepturi?! Oare noi, populatia atat de numeroasa, 
si eel mai vechi popor din Balcani, nu putem sa ne bucuram de 
respectul sarbilor in patria noastra? 

S.C. in acelasi ziar scrie: " O zi in Rudna Glava " p. 13, 
pensionarul pe nume Strain se plange de pensia de erou in Bosnia, in 
razboiui de eliberare si pe care o primeste rar: "Ma doare si piciorul 
mi-a degerat in Bosnia. Trei zdle am mers desculf prin zapada. Am 
luptat cu tovarasii mei sa eliberez pjra. Acum reiese cu totul altceva" 
(p. 13). Mai e suparat pe preotul nostra care a permis s5 se distileze 
un aiambic de rachiu in curtea bisericii noastre, chiar de BoboteazS. 

Un asemenea preot sarb, la inmormantarea tatalui domnului 
Dimitrije Craciunovici, presedintele romanilor (MRVSJ), in 1995 a 
declarat: "fraplor. moartea 1-a mai secerat pe un sarb de-al noastra". 
La care feciorul derunctului ofensat i-a retezat-o: "Ce tot spui parinte, 
Ce sarb a murit? Tatal meu nu era sarb, era roman . terminap cu 
minciunile! lasati politica nationalist! si vedeti-va de religie!... 

Nasa braca Vlasi de Vladimir Paunovici 
Pogledi - Kraguevac 28 iunie 1991 (pj) 

Ziaristul Paunovic este printre putinii sarbi care nu varsa 
veninul urii fata de romanii timoceni din Serbia. Poate fiindca 
narionalismul si comunismul nu se afirmasera cu atata inversunare pe 
atunci. 

Konstantin Ziricek in Istorija Srba arata ca germanii 
numeau pe celpl si romani vlahi (plural Walhas), deasemeni nempi ii 
numeau pe italieni "Walahen" sau "Walahe", de unde deriva 
denumirile slave pentru romani "vlah" ruseste "Walah" si "Vlasi" 
pentru sarbi. 

Asa se numesc azi in ceha, polonezl, slovena italienii. iar 
rusii, bulgarii si sarbii ii numesc pe vlahi "rumuni" (p j) 



20 



Romanii se numesc intre ei romani iar vlahii din Serbia de 
rasarit se numesc intre ei " rumani ", iar in Macedonia " aromani". 

Apelativul de " ruman" dateaza din Evul Mediu, din Valahia 
( Tara Romaneasca), Vlaska Zemlja. 

Inginerul Draghici (Dragomir) din Kriveli-Bor-Serbia 
susjine ca "porecla de vlah in vorbirea din Serbia de rasarit, aparpjoe 
limbii romane care, din cauza forjarii ei in nedezvoltare, are un 
caracter arhaic p.21 " 

Prof. Ratomir Markovic , in cotidianul din Belgrad Politika 
din 6 aprilie 1996 , ca replica scrie articolul " Vlasii su Rumuni" . o 
jeziku i pismu Rumuna iz istocne Srbija, povodom "Azbuka Vlaskog 
jezika" ili o nekim osvovnim pitanijima lingvistike" 

Profesorul lingvist, el insusi roman din Timoc zona Homole, 
raspunde la tentativa de a le sugera romanovlahilor din Serbia de 
rasarit un alfabet chirilic prin articolul (Azbuka Vlaskog jezika), de 
etnologie din Maidanpek Paun Durlici, publicat in Politika la 27 
ianuarie 1996, propunere respinsa de orice roman sau vlah cu bun 
simt si putine cunostinje de lingvistica. 

Limba romana ca limba latina nu poate imbraca decat o haina 
civilizata. Este o chestiune prea simpla ca s-o mai discutam. 

Prof. Stevan Pjabic (Zrenjanin), "O nadimcima rumunskog 
porekla u srbe" In Radovi Rumunsko Jugoslovenskog Simpozijuma 
21-25 oct. 1976, Bucurest 1979 ,pp. 124-129." 

In anul 1979, deci acum 18 ani un profesor sarb spunea c3 in 
Banat, incS le mai spun sarbii romanilor "vlahi". "vlah kako se sada 
nezivaju rumuni u Banatu I Cincari u Makedoniii (Petar Skok 111 
p. 143)" 

"Vlah" este terminologia atribuita generic tuturor romanilor, 
din Bucovina, Basarabia. Transilvania, Valahia Mare, Moldova ca §1 
cei din sudul Dunarii pani in sec. XVIII -lea. 

Borba 3 mai 1991 Zasto ce Pokret Vlaha I Rumuna 
Jugoslaviji, obratio MVR-u Bora-Legalni skupe legalnog pokreta 
ometao je milicioner. 

Se pomeneste aici de vlahii si romanii din Jugoslavia, de fapt 
din Serbia (sudul Dunarii). Intr-un alt articol in presa sarbeasca un 



21 




ziarist se mira cum Dimitrie Craciunovici indrazneste sa ceara pentru 
vlahi §i romani preot care sa faca slujba in biserica in hmba matema, 
adica romana a enoria§ilor. 

Polidka 10 iulie 1975 p.21 "Da li znate? Vlasi .Deo srpske 

nacije". . .. . . _. 

Autorul sustine ca vlahii sunt o parte a natiunn sarbe. rireste 
ca da asa cum toti cetatenii apartin acestei institutii in calitate de 
cetateni "Vlahii s-au incorporat in natiunea sarba dar si celelalte 17 
minoritati au acelasj regim juridic "Nu inseamna ca romanovlahn au 
renuntatlaetnogenezalorsi au adormit pentru etermtate. 

in sarbeste ziarul scrie: Etnicki i nemaju posebnu 
individualnost, od jezika, slicnog nimunskog dialekta, do interesanih 
obicaja i zivopisnog folklara" In traducere pentru hdeni politia 
iugoslavi si sarbi, ca sa stie "Din punct de vedere etnic, au o 
individualitate aparte incepand de la limba identic* cu dialectul 
romanesc pana la obiceiurile si folclorul". 

Ziarul din Bucuresti "Ziua" 13 decembrie 1994, pubhca 
articolul "Vamesii sarbi nu lasa mortii sa treaca f ara viza".Era vorba 
de Mladina Cimponerovici din Sanmarinovac accidental mortal la 
Strehahia, ea nu putea sa se inapoieze in tara de origme, pentru ca 
moarta trebuia sa obtina viza speciala de la consulatul Serbiei dm 

Tunisoara. . ... 

Pe vremuri, inainte de eel de-al doilea zazboi mondial, s-a 
intamplat un caz iesit din comun, o vaca a lui mos Parvu din satul 
Kosovo a trecut frontiera in Jugoslavia la Koilova si i-a trebuii 
pasaport ca sa se poata intoarce la pascut in tara de engine. Dupa ce 
s-a obtinut pasaportul pentru vaca de la Vidin, s-a nascut vitelul si a 
trebuit pentru granicerii sarbi, trecut in pasaport si vitelul cu poza lur 
Iar cand toate complicapile s-au terminat s-a inapoiat care cu vitelul 
n-a trecut pe care unde se savarsise infractiunea r ci au purtat-o un 
camion pana la vama de la Vrska Cuka, la vreo 40 km. spre miaza-zi 
Ispravi care nu se intampla decat odata-n secol. ■ 

Ziarul Novost i, 5 august 1996 scrie "T T novini pusti snovi bn 
ziar adevarate vise in — ™r»™ Romanilor-Vlahilor din Serbia 



22 



romani - Crfstea Sandu Tfmac 






cere infiintare de §coli primare si biserici, cu limba de predare in 
limba romana dar binenjeles si sarba. 

Tot aici se mai scrie ca politia la Slatina Borului a confiscat 
500 abecedare romanesti (in 28 august 1993) §i aceasta apare ca o 
mare biruin{a pentru poliple. 

Cate mii, zeci si sute de mii de card, reviste, ziare, sarbesti 
n-au trecut pe la vamile romanesti si niciodata cineva nu le-a confiscat 
fiindca sunt pentru studentii, copiii, scolarii sarbi din Romania ?i nu 
inlelegem ce rau pot face niste card de scoala unei tari? 

M-a§ ru§ina daca in acest secol, romanii ar fi in stare sa se 
coboare la un nivel atat de scazut, in respectarea valorilor culturale 
ale unor vecini. 

" Politicka" din 27 iulie 1996. p. 15 scrie: "Neobican sudjki 

proces u Boru" 

E vorba de procesul de divorj al lui Petar Iankovici 
Timoceanu din Bor , redactorul sef al ziarului Curcubeul timocean. La 
proces el a dorit sa profite de Constitutia Jugoslaviei §i a Serbiei, 
care-i dadea dreptul sa aibe interpret in limba materna. Insa 
judecatoarea, contrar legii fundanmentale, a constatat ca el nu e 
roman, ci este sarb, parerea judecatoriei din Bor, Iovanovici. Ea a 
justificat ca limba romana nu este in folosin^ instanjelor 
judecatoresti. 

Ziarul sarbilor din Banatul romanesc, Nasa rec din 7 
septembrie 1993, scrie un articol ca satisfactie, dupa isprava de la 
Bor, cand politia a confiscat cartile iar delegatia romaneasca dupa 5 
ore de retinere la politie a fost eliberata, in care propune un centru 
cultural pentru sarbii din Banatul romanesc la Tunisoara, iar altul 
pentru romanii din Banatul sarbesc la Varsei si un consulat la Bor, in 
central romanilor din Timoc. Propunerea a ramas vorba goals. 

Ziaristul V. Terovici nu e mulpamit de nici unul dintre liderii 
vlahilor: Dimitrie Craciunovici, Zoran Sibinovici ?i nici de domnul 
ing. Dragomir Draghici, lider in Forumul Cultural al Vlahilor din 
Serbia, pentru ca toti acestia se declara romani §i doresc introducerea 
limbi romane ca limba materna in scoli. lata ca nu e bine, in pragul 
sec. XXI, ca lumea si aiba drepturi! 



In exemplu $i mai concludent 

Romanii timoceni din Serbia de rasarit au ajuns o problema 
inca de la inceputul sec. XX (1906) cand Tihomir Georgevic scrie: 
" Kroz Nase Rumune ", " Printre romanii nostri ". Astazi exista o teama 
reciproca. iar presiunile de a-i desfiinfa sunt draconice, perseverente, 
disperate, folosindu-se un intreg arsenal de procedee ca sa-i 
descurajeze si sa-i determine sa renun|e la originea lor etnica. avand 
deja argumentul ca sunt de aceeasi religie ortodoxa. De aceea, spunea 
Tihomir Georgevici in cartea amintita ca recensorii nici nu i-au mai 
numarat pe romani socotindu-i sarbi dupa religie. 

Metoda aceasta a unci confuzii voite este foarte veche, la 
Srem, unde s-au nascut capva imparati romani si a avut palat si 
imparatul Traian. vidic a Longin Raici . la 1648, era numit: " Vladica 
viaskog ili srpskug naroda u Sriiem kojem paticne sve fruskogorske 
manastjri i parohie (Vladici roman sau sarb. din Srem de care apartin 
toate manastirile si parohiile). 

Un alt argument in privim* acestei confuzii legalizate de 
slavi in Lica, spre Adriatica. se spune intr-un document: "Tu se nalazi 
Vlasi. to jest srblji (Vlahii mili Rasciani"..."Srblji ili Vlasi imaju 
episcope to jest Vladica postavljenog i izahranog od kralj velicanstvo 
o poturcenog od apostolske Rimske stolice po imenu Isaju Popovici 
koii sedi u Marci ". 

in traducere: "Aici traiesc vlahii, adica sarbii, vlahii sau 
Rascienii"... "Sarbii sau Vlahii au episcopi adica vladici numiti si 
confirmati de rege. apoi recunoscuti de capitala apostolic! de la Roma 
care se chema Isaia Popovici cu sediul la Marci". 

Un alt document tot din sec. al. XVII-lea, din 23 septembrie 
1696 spune: ban pomu vladicinu vlast nad vlaskim ili srpskim 
narodom izmedju rjeke Une. Kupe sto je iz Bosne poveden" adica era 
vorba de groful Adam Baciun . in traducere: "Adam Baciun era ban 
prin puterea mitropolitana peste Vlahii sau sarbii asezati intre raurile 
Una. Kupa. care curg din Bosna" . 



24 



(ahii sunt romani - Cristea Sandu Timoc 

In 1944 am avut prilejul sa stau de vorba cu romani din 
aceasta zona de pe valea raului Ub, unde, spuneau ei, sunt nou§ sate 
pur romanesd. 

Fara sa intram in detalii, nu credem ca redactorul 
documentului sa-i fi confundat pe romanovlahii cu sarbii, mai ales 
acolo unde erau catolici, pentru ca despre sarbii catolici n-am auzit, 
ci mai de grabs e vorba si de vlahi si de sarbi care au trait laolalta in 
aceste provincii si au avut (posibil) biserici comune, cum au avut in 
Timoc si in Banat. 

Sarbii, pana in sec. al XVTJ-lea, nu s-au raspandit spre nord 
catre Dunare si Belgrad, ei au gravitat mai mult in Serbia Veche spre 
sud la Naissus, Karaguni (Kragujevac) Konstantin Ziricek in Istoria 
Srbila (p.3) spunea ca: "Sarbii locuiesc in Serbia Zahlumia si 
Trebumia (Duklia nu e amintita) §i in Pagania (Constantin 
Porfirogenitul, 3, 153, 160. 

Se explica astfel: "Valea Moravei a fost mult timp sub 
ocupatia avarilor, care la inceput erau vecinii de la vest ai bulgarilor". 

Izvoarele franceze amintesc in Pomoravle pe Timoceni 
(Timociani 818) asezati pe raul Timoc. mai departe in Dacia de pe 
Dunare (Daciam, Danubia adiacentum) in apropierea bulgarilor. Se 
aminteste despre "Abodriti qui Valgo Praendencenti vocantur (824) 
sub denumirea "Oster-Abotrezi". anonima havarezii. slovenii, bodrici, 
in Banat si la varsarea Moravei. 

Este pomenit un episcop pe Morava la Branicevo - 
V iminacium in sec XI. XII . dar nu era de sorginte slava. daca nu era 
de origine vlaha, putea fi numit de regele Ungariei. Trebuie mentionat 
ca pana in sec. al XTX-lea tinutul din sudul Banatului si sudul 
Olteniei, unde azi traiesc romanii timoceni, se numea "Banatul 
limisoarei" dupS hartile austriece si sarbesti. 

Nu trebuie in pragul sec. al XXI-lea sa mai 6m exclusivisti, 
naivi, intoleranti. Lumea nu se mai misca in directie marxista 
sovietica. Tokvvdll spune in aceasta privin|a: "Mi se pare ca popoarele 
azi merg in directia unitapi. Relatiile intelectuale unesc intre ele cele 
mai indepartate teritorii ale globului si locuitorii nu pot si fie straini, 



25 



Vlahii sunt romani - Cristea Sandu Timoc 

unit fa|a de altii, sau sanuse intereseze despre ceea ce se intampla 
undeva la capatul lumii." 

"Astazi se resimte slab deosebirea dintre europeni si urmasii 
lor din Lumea Noua , cu toate ca ii separa oceanul, decat intre anumite 
orase ale sec. al XIQ-lea pe care le despartea o apa." 

Tokvill n-a avut de unde sa cunoasca mentalitatile bizantine 
inapoiate despre cultura si civilizatie din Balcani. Pentru ca, de pilda. 
statele balcanice: sarbii, grecii, bulgarii. intretineau relatii culturale 
libere descbise cu statele asezate la zeci de mii de kilometri pe 
planeta, dar fac oprelisti cu romanovlahii, fie din Timoc, si aromanii. 
ca sa nu treaca Dunarea fara niste suprataxe, care-1 decurajeaza pe 
oricine sa-?i mai vada rudele, sau sa participe la evenimentele 
cultural-artistice. 

In Balcani toate puile din zona ortodoxiei au cautat prin 
metoda "mancurtismului" sa faca intr-o lume civilizata, ceea ce faceau 
turcii cu pruncii crestini map de la romani, sarbi, bulgari, etc. In baza 
"darii sangehn". pe care ei ii educau in spirit de ura si dispret, fa|a de 
iimba lor materna, pira, parintii si frapi lor. Acest lucru s-a practical 
in Balcani din 1945 pana la Revolutie §i in virtutea inertiei continua §i 
azi, dar numai impotriva romanovlahilor. Ne intrebam care e cauza? 

De aceea. inlocuirea fortata a denumirii de roman sau ruman 
cu cea de vlah, in speranta ca nu exista o Valahie care sa-i i-a sub 
protecpe si atunci se justifies desnationalizarea for|ata (cazul 
tiganilor, vlahilor, moldovenilor). 

De aceea, a aparut o gluma la miaza-zi de Dunare in privinta 
logjcii "pamslaviste" expansioniste §i despre uzurparea de drepturi. 

"Se zice ca un imparat zurliu $i ingamfat a pus haparile in 
gura unui pip, apoi seaua si s-a urcat pe prp, mergand prin cetate §i 
intreband mulrimea: 

-Asa e tovarisi c§ e grozav calupol meu? 

-Asa e imparate! 

-Asa e ca-mi sta bine si frumos? 

-Asa e Maria Ta. 

-Asa e ca-i sta frumos calufului? 

-Asa e Maria Ta. 



26 



Insa unparatul, nu era chiar asa de narod si nici timpit, cum il 
credea gloata. Ajuns langa o baba, care n-a mintit §i n-a jurat stramb 
in viapi ei, o intreaba: 

- Babo uite bine la calul meu, e cal verde ori nu e verde? 
Baba speriata raspunse: 

- "Calul este dupa voia voastra si nevoia noastra si-i vai de 
maica noastra".. 

Comentariile sunt deprisos. 

Guvemantii din Peninsula Balcanica due o politica conjugata, 
un adevarat complot impotriva limbii si neamului romanesc. Fara sa 
aiba cele mai elementare cuno§tiinte despre limba romana sau istoria 
romanovlahiilor ei o tin sus si tare, ca frapi nostri sunt vlahi si chiar 
sarbi sau bulgari "romanizati", cuvanrul de "vlahizap" inca nu este 
inventat. 

Se stie ca dupa cucerirea Daciei de catre romani la 106, a 
inceput romanizarea daco-traco ilirilor din nordul §1 sudul Dunarii, 
asa s-a nascut poporul roman sau vlah, denumire data de celti, caci 
romanii intre ei nu-si spun vlah, cum nempi nu-si spun nemp, cum 
vienezii nu-si recunosc ca sunt din Bec i etc., ci din Viena. 

Filologii si istoricii germani, francezi si altii, au constatat ca 
vlahii din miaza-zi de Dunare, vorbesc aceeasi limba cu cea a 
romanilor sau vlahilor din Dacia, fosta Vlaska sau Valahia Mare §i 
Valahia Mica. 

Poporul roman a aparut in istorie, peste tot in Balcani, in 
Dacia Aureliana (Timoc) ca si in nordul Dunarii, sub denumirea de 
romani de la romanus nume ce era folosit intre ei, pe cand popoarele 
vecine sau indepartate ii numeau Vlahi, Volhi, Voloh, Vlasi, 
Ku{ovlahi, Tinpui, etc. 

Identitatea numelui de vlah din Carpatii Paduro§i de dincolo 
de Nistru, pana la Marea Neagra, Marea Adriatica si Egee, a dovedit 
ca s-a vorbit in vreo 12 provincii sud si nord, dunarene aceeasi limba 
si exista nenumarate Vlahii in care au patruns, grecii, albanezii,sarbii, 
bulgarii, turcii, ungurii si altii. 

Existenpi lor si astazi pe aceste teritorii, in care toponimia, cu 
muntii si apele cele mai man, sunt de origine daco-romana este, deci 



27 



indubitabila, idee ca oriunde au peregrinat vlahii cu turmele lor. 
totdeauna s-au numit rumani sau romani si au trait in nemijlocita 
legatura cu teritoriile marelui Danubiu, el i-a unit pe romani, cum 
Gangele i-a unit pe indieni si Nilul pe egipteni, formand un singur 
popor, care a folosit in toate timpurile aceea§i limba. 

De la acest nume a venit denumirea de aruman la aromani : ba 
mai mult, la vlahii din Albania, asezati la o mare departs . ,!e Dunare. 
se foloseste denumirea de roman §i ruman si chiar ran.:".;i de roman 
si ruman. Mai tarziu si-a pierdut sensul etnic si s-a trecut la eel social 
de "iabog" (ad scriptis glebae) "om legat de pamant".. 

Numele acesta de oameni a pamantului, legati de pamant, asa 
cum o doreau latifundiarii, nu reflecta un popor injosit facut rob unor 
stapani de latifundii. Pentruca rominovlahii nici in Balcani in Dacia 
Aureliana si nici in Dacia Traiana, nu s-au mutat pe alte mosii sau 
pamanturi straine, au ramas acolo unde s-au pomenit, totdeauna. 

Sarbii, bulgarii. grecii, turcii. s-au colonizat in mase, de zeci 
de mii de familii, ocupand teritorii mai fertile, mai sigure de trait, dar 
romanii sau vlahii n-au facut acest lucru: Ei au emigrat dar numai 
individual. 

In masa romanii au fost colonizati fortat de catre rusi la Polul 
Nord in Serbia, pana la Vladivostok, insa cazuri metanastazice, cu 
valuri de emigranti colonizati in tinuturi turcesti, grecesti, sarbesti, 
bulgaresti, ungurelsti. nu se cunosc. 

Turcii ne-au spus pentru ca eram pastori "ciobani" dar ne-au 
mai spus si vlahi. alaturi de eel de Romanus nume folosit mai rar. 

Pe cand aromanii sau rumanii au regimul, dupa teritoriile 
ocupate din Pind si Tesalia, Epir, cei din muntii Gramos 
"Gramustenii". pastorii seminomazi din Albania isi zic "Farseroti" 
dupa satul Fra§ari", altii "Moscopoleni" dupa fostul ora§ distrus 
Mascopole. 

Grecii si slavii numeau zonele locuite de romani sau 
Romania, cu apelativul "Valahia", Paleo-Vlahia Vlahia Veche, 
Englezul George Waider la 1875 da de satul aromanesc Vlaghja 
transcris Vlahi , nu departe de Teba 



Aromanii numeau cu numele lor orase de exemplu: Salonicul 
era Saruna, iar romanii Salona, pe cand romanii timoceni numesc 
Vidinul Dii 

Vlasi s-au numit olteni, munteni, banateni §i moldoveni lor li 
s-a spus ca sunt din Kara Vlaska §i Kara Bogdanska. Insa, carturarii 
chiar si pe Megleni, i-au numit Megleno-romani, pe Istrieni istro- 
romani sau pe aromani macedo-romani, pentru ca apartin aceleasi 
etnogeneze daco-romane. 

Cel putin douasprezece Vlahii au disparut in Balcani, iar 
grupuri mari de aromani ca Saracacianii s-au asimilat. azi mai 
pastreaza doar portul aromanesc. 

Alte exemple despre tragedia romanilor din Balcani 

Fara a avea pretentia ca am spus tot ceea ce trebuia spus 
despre neocomunismul si ultranationalismul de la miaza-zi de Dunare, 
unde romanii timoceni sunt eel mai vechi popor peste care au venit 
slavii si bulgarii mault mai tarziu din Euro-Asia, prezentam inca o 
serie de dovezi de genocid si etnocid practicate si azi nu mai in 
Serbia fafa de romani, ci si in alte zone, in care se aplica abuzul de 
drept, sub directa complicitate a statuiui. 

Ce rost are ca unii cetateni, nescoliti in materie de lingvistica, 
istorie, etc., sa propuna in presa din Belgrad un alfabet "Paunita" 
despre care s-a vorbit mai inainte, intitulat : "Azbuka vlaskog jezika" 
si publicat in cotidianul Politika din 27 ianuarie 19% la p. 19? 

Dupa ce un profesor de specialitate din Homole publica tot in 
Politika din 6 apriliel996 articolul prea bine argumentat "Vlasi su 
Rumuni", o alt! tentativa la fel de penibila .si rusinoasa, are loc la 
Viena, unde un tovaras este imboldit de cineva sa publice si el o 
isprava la fel de neizbutita, un alfabet de data asta o mixtura de 
alfabet latin ce eel grecesc ca si cand romanovlahii abia acum s-ar fi 
trezit pe planeta si fara alfabet. Noroc ca din Serbia le sare cineva in 
ajutor. 



28 



29 



Alte argumente: 

• Avem in vedere fapte, nu afirmatii si citam cartea de membru d«. 
la minele din Bor, Sf. Gheorghe, anume cartea nr.14 pagina 79 
nr. 13.395 pe numele pe numele de Iavan Stirban, in care pe fila 
impozitelor achitate apare deasemeni in comuna Zlot in anul 1922, pe 
numele adevarat de Iovan M.§tirban, in care se prezinta un contract 
cu Iovan M. Dragu si Naidin §erban tot din Zlor. Mai tarziu intr-o 
legitimate din 1949, apare sub numele sarbizat de Stirbanovici 
Iovan, agricultor, de nationalitate Vlah , desi la 26 februarie 1926 
apare sub numele vechi romanesc de Jovan Stirban, casatorit cu 
Maria. 

In Romania exista multe minoritati inclusiv sarbii si croatii 
29.000, dar nimeni nu i-a rebotezat pocindu-le vechile nume de 
surginte romanovlaha., lucrul acesta nu s-a intamplat cu nici o alte 
minoritate. 

• O aha isprava din care se vede tending de a-i desfiinfa pe romanii 
timoceni din Serbia a fost initiativa Partidului Comunist al Serbiei din 
anul 1948 (?) cand academic ianul Nicola Petrovici originar din 
Timisoara a organizat cu sprijinul organelor de stat o expedite 
stiinfifica intre Morava-Timoc, propunand in baza a cinci procese- 
verbale (referate) desfiin|area minoritatii ronmanesti care primise 
legitimatii in care li se recunoaste identitatea de vlahi. Dupa aceasta 
incursiune de intimidare si denigrare, doar Milovan Gilas a luat 
apararea romanilor din Timocul sarbesc. Urmarea a fost desflintarea 
ziarelor: "Vorba Noastra" Lucrul Nostru din Zaiceri si Bilten (bilingv) 
din Pojarevat. 

Sa se fi speriat Partidul Comunist din Belgrad dupa 
Conierinja Romanilor (Vlahilor), publicata in Vorba Noastra din 13 
septembrie 1946, cand romanii se recunosc rumani si pun in paranteza 
apelativul de "vlah" care este dat de slavi?. 

• Pana la alegerile din 10 noiembrie 1996, in articole aparea 
denumirea de roman (vlah), dar dupa aceasta data cand vina opozitiei 
fa{a de regimul Comunist. se arunca pe Sandu Cristea care de fapt 
eram eu si lucram la ambasada Romaniei: desi eu n-am facut vreo 
politica ostila Jugoslaviei, insa o cere niste drepturi culturale 



elementare pe care toate cele 17 minoritati din Jugoslavia le aveau 
legalizate (cu exceptia romanilor din Serbia) nu este nici abuz, nici 
tradare, nici dusmanie, este un rapt real, normal, legitim. 

De la aceasta data 1946, romanii din Serbia (Timoc) incep sa 
fie scosi din istorie. Lucru acesta se fecea prin micsorarea 
numaruluiromanilor, reducandu-se pana la 93.444 in 1945, la 28.002 
in 1953, la 1330 in 1961§i la 14.653 in 1971. 

• Sa uitam sentimentele o clipa, pentru ca nu poti lupta pentru 
drepturile tale, asuprindu-i pe altii. In 1973 aparea la Belgrad volumul 
"Miscellanea "II de Dusanka Bojanic Lucacs si la Sofia un alt volum 
de acelasi autor: "Vidin I vidinskijat sandjak prez 15-16 vek 
amandoua contineau in sute de pagini documente despre aceasta 
populate contestata de noii venifi din Kosovo in 1690 si 1975 sau mai 
tarziu. Sa nu le cunoasca confratii nostri inca, doar sunt in limba sarba 
si in bulgara. 

Oare liderii pohtici, parlamentarii sa nu fie la curent nici cu 
Glasnik etnografskog muzeja 31-32 1%8-1969-Negotinska Krajina- 
Beograd 1989, p.78? Aici s-ar putea citi articolul bine scris de 
Bojonici Lucacs: "Krajina za vreme turske vlada? p.78 

Ei bine in judetele: Krivina, Zagorija, Polomije, Timok, Crna 
Reka si Festislan (Cladova) erau dupa recensamantul turcesc din 1530 
/1531 in total 472 sate, 9.256 case si 9 manastiri, dar de vlahi, nu de 
sarbi sau bulgari. Sa se fi evaporat acesti vlahi, care sunt de fapt 
romanii din zona Daciei Aureliene? 

Se poate sa facem valuri in jural unei probleme cunoscuta de 
intregul Balcan si de Europa, dand informatii absurde si iresponsabile 
despre niste supusi atat de harnici si loiali? 

Atunci cum e mai bine? Sa te revolti sa organizezi o 
administrate paralela asa cum o fac albanezii la Kosovo? De 6 ani sa 
stai pe butoiul de pulbere cu "manum militari" pe strazile Pristinei 
obligandu-i pe 400.000 elevi si studenti sa inveje clandestin in limba 
lor matema toate gradele de invatamant, in case particulare si prin 
pivni^e, dand doua parale pe loialitate, sau s§ fii cetafean onest, sa 
respectati legile. Constitutia Serbiei si sa pretinzi ca si statul sa se 
poarte la fel de civihzat. Ce rtu poate fi in aceasta privinfa? Pentru ca 



30 



31 



drepturile se pot cuceri 51 daca este voinpl politica si prin alte cai, de 
la Adam si Eva, nimeni n-a renunfat la vreun drept, fie el cat de 
neinsemnat. Dar astazi nu se mai aplica "Legea talionului", lumea 
intra in Europa si dau examenul maturitatii. 

Ce umilinta pot simti romanii dintre Morava-Timoc unde sunt 
majoritari, daca nu egali cu sarbii, cand ei dispar din istorie, din 
recensaminte. 

Pana si cantecele lor, foklorul, obiceiurile, portul, sunt 
prezenate, ca niste valori inestimabile ale culturii si civilizatiei 
sarbesti, iar europeanul neavizat crede in aceasta smecherie legalizata 
destat? 

• Sa luam un alt exemplu in revista Nin din 1 9 iulie 1 99 1 , publicata 
la Belgrad, din cei aproximativ 1,1 milioane vlahi cum sustine ziarul 
sarbesc din Belgrad "Srpska rec" (1996) nu exista nici un roman sau 
vlah. Exista o insula de roniani la Alibunar si Kovacita in BanaL Sa 
fim chiar atat de feroci, incat sa credem ca numai noi suntem pe fata 
pamantului. pentru ca unii sa-si rezolve problemele, iar altii sa prefere 
omenia, ratiunea? 

• Altceva, astazi cetatenii sarbi (iugoslavi) ca sa treaca Dunarea 
in Romania cheltuiesc aproximativ 280.000 lei incat la vamile sarbesti 
romanii nu mai pot veni sa-si vada rudele, pentru ca Dunarea a legat 
oamenii nu i-a instrainat unii de altii. 

Cand se vor elimina asemenea restrictii? 

Trebuie incetat razboiul nedeclarat impotriva romanilor din 
dreapta Dunarii. 

Sa ne referim la un caz mai vechi, in ziua de 19 noiembrie 
1946 am fost arestat la facultate fara explicatii: Adus la securitate 
aveam sa afiu eu Cristea Sandu Timoc fost angajat al Ambasadei din 
Belgrad ca un individ de neam roman din Varbita Mare langa 
Cladova. Marian Bardeiasevici, fusese format si treaca noaptea 
Dunarea pentru a fi lichidat. Ce vina aveam eu ca sa fiu impuscat de 
un frate de-al meu? De ce trebuia chinuit asasinul ca sa devina 
complice cu organizatia siguranfei statului vecin sa vina inarmat, sa 
va caut? 



32 



• Domnul ministru de exteme al Jugoslaviei, Milan Milutinovici 
declara la Varset domnului Adrian Severin rninistrul Afacerilor 
Externe al Romaniei la 16 mai 1997, ca nu sunt probleme cu 
romanovlalui din Timoc.daca se declara romani. 

Dar cum se explica intoleranpi fa{a de toti romanii, chiar si a 
celor din Banat, sute si mii de romani, intelectuali in primul rand, au 
fugit in Romania dupa primul si al doilea razboi mondial, sau in 
America etc. si nu s-au mai intors. 

Cum sta povestea de a te declara roman la politie, la primarie, 
la politruc, la nacialnicul de la judet la securitate, ori la Dumnezeu, o 
?tim noi cei care ne-am declarat si n-am putut cu toate studiile sa 
obtinem un post de invatator nici in satele noastre din Timoc, dar nici 
la romanii din Banatul sarbesc. lata doveziile cele mai elocvente: 

Milutin Bogdanovici din Petrovac pe Mlava moare in 
adanca mizerie pentru ca ceruse la Pojarevac scoli si biserici 
romanelsti 1909 pentru ca si el ceruse scoli, biserici pentru romanii 
din Serbia de N-E. 

Profesorul Iovanovici (Ion Hie) 1912 este destituit din 
iunctia de profesor de liceu si moare in mizerie in satul natal din 
Brestovac prin 1950. 

Dr. Atanasie Popovici , ceruse in 1917 la Conferinfa de Pace 
de la Pris, anexarea regiunii la Romania motivand pericolul la care 
sunt supusi de a fi deznationalizati 

Preot Gheorghe Suveiche , este arestat de nemti in 1942, la 
'•ntrigile generalului Nedici, e dus in lagar in Germania si moare la 
r>acharu (1943-1944): el ceruse maresalului Antonescu anexarea la 
Romania a provinciei, intrucat o \ara care-si asupreste cetatenii, nu 
merita sa-i administreze, acesta era argumentul atunci. 

Cristea Sandu Timoc din Alexandrovac (Zlocutea) pentru ca 
raspandirea carp: ziare printre romanii timoceni, le ceruse drepturi 
culturale. i se insceneaza proces si e silit sa fuga in Romania. 

Gheorghe Ciuciulovici din Geanova, moare in exil (1996), 
este inmormantat in satul Giarmata Vii langa Timisoara, pentru ca in 
satul natal nu era posibil era pentru autoritap indezirabili. 



33 




Florea Florescu. renumit etnolog de la Academia Romana. 
moare in exil in Elvetia, niciodatl nu s-a intors in satul natal Bregova 
din jud.Vidin; pentru ca luptase pentru drepUnile romanilor. 

Sava Ianc ovici Garieanu moare in exil in Suedia la Lund si 
el indezirabil si respins de catre autoritatile sarbesti pentru aceleasi 
motive ca s-a declarat roman si a cerut ca sutele de mii de timoceni sa 
fie o natiune libera egala cu celelalte din Jugoslavia, minoritara din 
rimocul bulgaresc. 

Oricine a hiptat pentru drepturile romanilor din serviciu 
exclus. 

Tendinta dominantl a Belgradului este de-a ruga radacinile 
dintre Jara-MurM si confratii din Serbia si Bulgaria. 

Timp de un veac si jumatate timocenii n-au facut resmerita 
s-au comportat civilizat n-au cerut nici secesiunea. nici autonomic ci 
doar statutul de minoritate, asa cum o au romanii din Banat (38.000) 
ca si toate celelalte minoritati si nu li s-a dat. Nici nu exista un dialog 
intre ei si guvemele lor de la Belgrad si Sofia. 

Este inexplicabil cum un popor vecin, pe care romanii 1-au 
ajutai din momenta! caderii in robie turceasca sa se poarte in nord cu 
total inadmisibil si regratabil. 

Cu toata prieterria noastra "milenara" tocmai pe noi ne 
persecute. Or n-au nici argument nici pretext, pentru ca romanii due o 
politic! limpede consecventa, de a cere legalizarea limbii romane in 
toate institatiile de invatamant, mass-media. 

Desi Romania n-a formulat pretentii teritoriale, asupra acestui 
teritoriu, tocmai de noi se teme Belgardul? Cu toate acestea la 8 
februarie 1992 ziarul Dnevnik din Novi Sad publica un articol eel 
putin ciudat sub titlu:" Protestal Uniunii veteranilor de razboi". cu 
subtitlu: " O noua provocare bulgareasca " comunicata de Agenda 
Tanjug la 7 februarie 1992. Ce se cerea de catre primul-ministru 
domnul Popov tocmai regiunea dintre Morava -Timoc. unde nu sunt 
sate bulgaresti. Despre acest subiect a scris profesorul bulgar Stojan 
Romanski. cartea " Rumanite mediu Timok i Morava " si tocmai el 
arata caracteristica romaneasca a tinutului 



34 






Bulgarii, chiar daca au ocupat regiunea 1915-1918 si din 
1941-1944, nu ar avea justificate pretentiile, mai ales ca azi nu mai 
sunt la moda modificari de frontiere, ci rezolvarea dreptalui 
minoritatilor, factor care elimina conflictele de orice fel, inclusiv 
razboaiele si mizeria morala si materiala. 

Sa citam marturia presedintelui Partidului Popular 
Independent al vlahilor din Serbia de rasarit Jugoslavia, fost erou 
national din razboiul de eliberare din Bosnia 1941-1945) Cedomir 
Pasatovici. 

Domnia sa in statut isi impune sa revendice drepturile social- 
economice, culturale, ecologice, parlamentare, si sa rezolve problema 
nationala a vlahilor din Serbia sa se depolitizeze Jara sa inceteze 
abuzul de drept, propietatile financiare confiscate sa fie restitaite si 
casele, sa se reglementeze recensamintele in ce-i priveste pe 
romanovlahi. 

In anul 1981 si 1991 s-a manipulat numaratoarea populatiei, 
nu s-a introdus rubrica vlahilor sa se inapoieze populatiei care a 
emigrat in Occident fie din motive economice fie politice, de frica. 

El considera ca vlahii si aromanii impreuna sunt 3 milioane; 
limba vlaha dupa el este foarte asemanatoare celorlalte limbi 
romanice, iar Jugoslavia sa respecte normele de drept international, 
documentele de la Kopenhaga. 

Intr-o scrisoare cu nr.4 oct.1991 se plange ca nu i se ingaduie 
ca din partea vlahilor la alegeri sa vorbeasca romaneste in zona 
Kladovei are 22 sate din care unul, Petrovoselo e sarbesc, restal toate 
sunt pur romane§ti. 

Ridica problema natioanlizarii din 1953 care inca nu s-a 
rezolvat; eel putin 5000 de vlahi au fost nedreptatiti; li s-a luat 
pamantai ca sa-i sileasca sa-si caute de lucru in Occident si in locul 
lor sa vini sarbi. 

Impozitele pentru vlah s-au ridicat cu 70%. 

Prin adresa nr.3 10-25/27/1 9 martie 1991. histitatul de 
statistica ii raspunde la protestul sau din 27 martie 1991, prin care se 
plangea ca a lipsit rubrica de "vlah" din imprimatele pentru 
recensamant. 



35 



ml - Cn'stea Sandu Ttmoc 



I 



In scrisoare e posibil si fie dar in realitate, avem informatii ca 
prin satele romanesti au circulat echipe de "patrioti" care i-au 
amenintat pe romani sa nu se declare romani . de aceea e mirare ca au 
avut indrazneala sa se declare vlahi cateva mii din peste 1,1 milioane 
declarati de ziarul "Srpska rec" in 1996 articolul semnat de Vladimir 
Dapcevic. 

In ziarul Ministerului Invatamantului din Belgrad "Prasvetni 
Pregled" in 6 mai 1946 p.6 se scria un articol: " Vlaske skole u srezti 
Zaiecarskom' 1 ; desi n-a fost niciodata infiintata vreo gradinita sau 
scoala primara cu sectie paralela si de limba materna, adica romana? 

Atunci fata de toate acesle argumentele, pe care le-am citat. 
fiindca sunt si aitele si le-am acolit. sa nu compromitem prea mult 
administratia. cine poate sa aibe curajul sa se declare roman ca 
feciorii lui sa poata merge la scoala cu limba de predare limba 
romana. asa cum de altfel prevede Constitutia Serbiei §i Jugoslaviei. 

Am vrea si srim, ce minoritate din Jugoslavia ca sa obtina 
acest statut. a trebuit individual sa-si declare originea etnica? Cum 
adica. functionarii din Belgrad nu stiu cite sute de sate romanesti sunt 
intre Morava si Timoc? Daca nu stiu vina lor poate fi colectiva pentru 
sarbi. dar nu valabili pentru cei ce au un drept imanim recunoscut pe 
planeta. 

Cine a fost complice la crima de genocid si de etnocid, a; 
putea candva sa raspunda. intrucat sunt crime impotriva umanitafii si 
sunt imprescriptibile. iar poporul sarb. bulgar, etc. nu sunt popoarc 
fara memorie si inteligenta. 

Cum poate avea curajul o minoritate romaneasca din dreapta 
Dunarii si se declare romani. cand pani si folclorul le este confiscat si 
facut slov. cand pani fi momentele eroilor romani care au Luptat 
pentru desrobirea eroilor de la Smardan. etc. au fost demolate de 
narionalisti. Abia acum doi am in 1995 s-a asezat o cruce modesti in 
locui momentului Victoriei . iniltat de Romania ca participanti m 
razboiul de independenfa 1 877-78 impreuna cu Rusia. 

De aceea romanii din Serbia. Bulgaria si aromanii din Grecia. 
Albania. Macedonia, trebue sa se dezintoxice de spaima, de fnci. Si 
fim serio§i cand acordim niste dreptu" 



36 



Vliihii sunt romani- Cristea 



Sa trecem de la diplomafia vtcleniei, la diplomafia omeniei, 
a pdcii fi intelegerii intre oameni, prezentand documentele 
reprezentative pe care le-am putut ingloba in acest volum, restul 
prezentdnd-le in volumul urmator. 



97 



1911 august 21, Bucuresu. Memoriul lui Miroslav 
Bogdanovici din Petrovat (Serbia) adresat romanilor din 
liga cuhurala in care prezinta situapa romanilor din zona 
Timoc si Morava, al caror numir statisticile oficiaJe nu-1 
redau exact solicitind sprijin pentru apararea limbii 
romane si a tradifii lor romanesti. 

Romanilor din Liga culturala Bucuresti. 

Fratilor, foarte va rog ca si binevoiti a auzi cuvantul meu 
precum unneaza. Eu subscrisul sunt roman adevarat din partile 
rauriJor Timoc si Morava de la Serbia, unde locuiesc in patru judefe 
apoi pana la 400 000 romani adevarati de sange, inimi si limba in 
compact si in cea mai mare vecinatate de mama noastra Romania, ci 
de la Gruia pani la Varciorova ne desparte numai Dunarea. 

Din acest numir de romani sunt top mai simpli ca mine, ci de 
multe sute de ani suntem supusi staturilor pagane: turcesti sau 
crestine: sarbesti, nem{esti si iar sarbesti, dar tot fara scoale si biserici, 
pentru ce si limba ne-au rimas necultivata si simpli, apoi si mult 
amestecati cu cuvanturi striine si iar e de mare minune cum am 
pastrat-o si asa pani astazi. cum suntem uitati de top frapli nostri. 

Mosii nostri au luptat cu sarbii impreuna la 1804-1815, dar 
noi am luptat tot asa cu dansii in contra turcilor in anul 1876,7 si 8 ca 
si ne capitam libertatea si am capatat-o. dar nu pentru noi romanii, 
adici numai pentru sarbi ci de la acel rezbel pana astazi, sarbii si-au 
infiintat scole de biieti si de fete in fiecare sat romanesc si cauti 
sistematic ca si ne sarbizeze si si ne contopeasca cu totul, ce va si 
face ce al mai mult sir de 20-30 de ani in viitor, tocmai prin fete, adici 
femei. ca de va sarbiza mamele imediat sunt sarbizap si copii-fecion, 
ci sovinismu) al sarbesc atntw fWwate merge desi statistica locui tori lor 



57 



romani o falsifica ca si anul trecut in luna decembrie si ianuarie a.c. 
cand facuse statistic! oficiala de popor daduse un ordin secret, care 
- iesise si pe fata, ca in toate comunele romanesti sa se scrie in foitele 
personale ca e limba mamei sale sarba, dar nu e romaneasca, cum in 
mai multe comune unde avem oameni destepti s-au ispravit. 

Romanilor nostri baieti. e foarte tare oprit prin bataie mare sa 
graiasca cu limba mama sa romana in scoala sau armata. Tot asa e 
oprit si noua oamemlor sa graim romaneste la targ, la biserica, 
judecata , cafenea si pe tot undeva unde se gasesc: preoti. profesori, 
invatatori si functionari si ne-au ramas libera numai casa unde putem 
sa graim cu limba noastra romana, ca suntem inconjurati de mama si 
de tatal romanesc si suntem barjocoriti si injositi ca intrebuintam 
limba ca de tigan. 

Pentru aceasta ocaziune. fratilor. multi barbati, priceputi de 
neam roman de la Serbia, am intrat in mare grije si ne-am spaimantat, 
ca negrcsit ne vom pierde natiunea si limba stramosilor nostri intr-un 
putin sir de am, dar pastrata pana acum poate tocmai din timpul lui 
marele imparat Traian din secolul lsi 2, de la Aurelian. sec o lui 3 dupa 
Cristos. cand mai tarziu piste noi venisera sarbii din Rusia centrala, pe 
malul Mohesiei unde ne gaseam pe atunci. 

Fratilor. daca nu am fi sprijiniti si ajutati de ce ai mai mari si 
ce ai mai putemici ca noi, de s-a lua masuri pana timpul ca sa ne 
scapam existen^a si limba romaneasca atunci ne perdem. Dar acei 
mari si puternici pentru aceasta chestiune, sunteti Domnia voastra 
romani din cea mandra si libera Tara Romaneasca. 

Fratilor romani. cu ideea asta nationala sfanta multi ani ma 
ocup si multe ea-si face pentru dansa, toata averea mea a mititica as 
da si viata mea. numai ca sa o pot pune pe calea buna, ca e un lucru de 
valoare vesnica pentru ce-si cauta temei tare si oameni sinceri §1 
seriosi (caci altminterea e foarte periculos), dar credeti, pe un 
Dumnezeu. ca nu am putere si mijloace fara domnia voastra. Pentru 
aceasta mai veni acum ultima data sa plang la domnia voastra si ma 
rog sa-mi sprijiniti ideea mea sfanta prin Liga culturala ori prin alte 
calitati cum fac si alte popoare si natiuni de rasa, ca altminterea e 



pacat de Dumnezeu ca toti romami, ai din Transilvania, din Bucovina, 
Macedonia si pretutindeni au cate o raza de la mama noastra Romania 
si sprijin de desteptare, numai noi saracii cei de la Serbia suntem 
uitati de toti, numai nimenea nu priveste ca ni s-au stins steaua si 
ne-au apus soarele pentru totdeauna, la noi nimenea nu face nici o 
ancheta si nu se intereseaza de noi. Se facura anchete secrete si prin 
Albania si unde nu, dar la noi unde e un popor romanesc in compact, 
de o limba, un sange, un port vechiu national roman, cu cantece, 
obiceiuri si povesti romanesti nu se mai putu nimenea ocupa sa faca 
vTeo ancheta par ca suntem blestemati de cineva 



Domnilor si bum frati romani mi rog in genunchi ca sa 
binevoiti a face o mare adunare de "Liga culturala" si de barbati 
patrioti si de romani entuziasmati nationalisti si studiati acele mele 
rugaminte si planuri apoi discutati cumsecade si pe urma raspundeti- 
mi rezultatul cat poate mai curand ca sunt om usor prin mijloace si nu 
oi putea mult a sta la Bucuresti. 



Arhiva Miniaeruhii Afaoerilor Exteme Dosare politice, <ka* 71/B/20, f. 206-214. 



101 

1912 noiembrie 4, Bucuresti. Extrase din articolul 
"Datoria Romaniei" scris de George Mumu, profesor la 
Universitatea din Bucuresti, privind situapa romanilor 
macedoneni in urma razboaielor balcanice. 

E un moment de cumpana care ameninfa interesele vitale ale 
neamului. Imprejurari extraordinar de grave ne surprind si ne pun 
probleme din cele mai grele pentru viitorul nostra. 

Faptul eel mare e ca Turcia dispare de pe harta Europei si e in 
ajunul de a fi inghitita pe de-a intregul de statele ijalcanice. 



Vtahii sunt romani - Cristea Sandu Timoc 



Singurul lucru practic si realizabil ar fi crearea unei 
Macedonii autonome sau independente, alcatuita eel putin din cele 
doua vilaete Monastir §i Salonic. care cuprind cea mai mare parte din 
masa poporului macedonean. In ele populatia romaneasca, unita cu 
cea albaneza, turca si israelita, covarseste cu mult pe cea slava si 
greceasca, formand aproape 2 treimi din numarul locuitorilor. 

Pentru crearea unei asemenea Macedonii independente 
Romania are tot dreptul sa intervina invocand nu numai principiul 
national, ci si acela al libertatii. 

Caci se §tie ce-i asteapta pe aromani sub stapanirea 
dusmanilor de moarte ai nationalitatii lor, acelora care de zecimi de 
ani au cautat a-i starpi prin mijlocul bandelor de antarti si comitagii, 
acea inventie infernala care dovedeste cat de bestiale sunt inca 
instinctele noilor cuceritori. E deci absolut sigur ca eventualul regim 
politic al acestora va fi sub raportul national un contrast fata de 
regimul otoman, care a aratat cea mai mare toleranta in viata nationals 
si culturala a tuturor nationalitatilor. Numai o Macedonie autonoma 
sau independenta, pusa sub protectia Marilor Puteri si conceputa mai 
mult sau mai putin dupa modelul Elvetiei ar pune capat regimului de 
asuprire si tiranie garantand libertati si drepturi egale tuturor 
cetatemlor ei. 

Romania ridicandu-se pentru intemcierea acestei Elvetii 
balcanice nu ar apara numai interesele conaponalilor nostri si. 
indirect, ale albanezilor, turcilor §i israelitilor macedoneni. ci credem 
ca ar impaca si dorintele ascunse ale bulgarilor, care in fond nu pot 
vedea cu ochi bum" monopolul politic al aliatilor lor in aceste parti. 
unde elementul bulgar este mai bine reprezentat decat conationalii lor. 

Pasul Romaniei in aceasta privinta poate fi motivat §i dintr-un 
alt punct de vedre, de un ordin mai inalt si de un interes mai general. 

D impune necesitatea echilibrului dintre rase si nationalitati in 
inima Peninsulei Balcanice . caci crearea unei zone neutre §1 de 
neutralizare a fortelor greco-slave care au fost vesnic in conflict 
precum pot sa fie si in viitor. ar fi o masura de adanca si in^eleapta 
prevedere politica, o condipe sine qua non pentru stabilirea cea mai 
trainica a ordinei si linistii in Oriental Europei, ceea ce desigur e §1 



in sunt romam - Cristea Sandu Timoc 



tinta suprema a diplomatiei europene. Drept care socotim ca cererea 

| Romaniei ar coincide cu dorin|a celor mai multe puteri. 

Daca statele balcanice s-ar opune, ar dovedi ca ele vreau cu 

I ■ 'rice pret sa excluda Romania pentru totdeauna din alianta lor, ceea 
ce in viitor poate fi fatal pentru toate, §1 in primul rand pentru Grecia. 
Apoi Bulgaria, Serbia §1 Grecia nu trebuie sa uite ca pe teritoriul lor 
traiesc astazi peste 500.000 de romani, care in razboiul actual trebuie 

| sa fi dat un contingent de eel putin 50.000 de luptatori. 

Avem convingerea ca aceste toate sunt motive destule §i bine 

I intemeiate spre a justifica o interventie hotarata si nesovaitoare a 
statului roman pentru crearea unei noi stari de lucruri in Macedonia, 
care pe langa pacea §i echilibrul Peninsulei Balcanice ar asigura §1 
existenta nationala a aromanilor, acel element superior din din punct 
de vedere social sj cultural §i cu un trecut istoric de o deosebita 
importanta pentru civilizatia Orientalui. 

Arhivele Naponale Istorice Centrale. fond Societatea de culturi macedo-romani dosar 80, f. 58 



103 

1912 noiembrie 26, Bucure^ti. Fragmente din 
Memoriul Societapi de culturi macedo-romana adresat 
cancelariilor si opiniei publice europene privind situafia 
romanilor stabiliji in Macedonia, Epir si Albania 



Ceea ce impresioneaza cand se consulta o harta etnografica a 
Turciei europene, este, in primul rand diversitatea elementelor si apoi, 
modul in care aceste elemente sunt imprastiate: turci, bulgari, greci, 
romani, sarbi, albanezi §i evrei se raspandesc in regiuni mai mult sau 
niai pupln intinse, insa eel mai adesea se faramifeaza, tot atat cat sunt 
de irnpra$tiati. Turci, albanezi, bulgari, greci, romani, sarbi §i evrei se 
inghesuie laolalta se ciocnesc, se amesteca ji se incruciseaza intr-o 
incalceala de nedesfacut, infingandu-se ca un cui unii in altii, 
disparand aici pentru a reapare mai departe si de multe ori stabilitj 



41 



astfel incat formeaza in anumite locuri mozaicuri cu adevarat bizare §1 
parca facute de catre cineva animat de placerea de a face imposibii 
separarea lor. 

Astfel impartite, aceste elemente se compenseaza toate in cea 
mai mare parte din regiuni, astfel incat nici unul nu poate pretinde c 
preponderenta sub once fel de raport. Este adevarat ca luandu-se cifra 
totala a fiecaruia din aceste elemente s-ar gasi poa^ o anumita 
diferenta numerica de la unul la altul, insa aceasta .nferenfa in 
raportul de 1 la 2, adica nici unul dintre elemente nu se afla sub 
jumatatea numarului altui element luat separat. De altfel aceasta 
diferenta se pierde prin faptul faramifarii despre care am vorbit, ca si 
prin faptul, de altfel important, ca fiecare dintre nationalitati luat 
separat constituie o minoritate in raport cu toate celelalte sau chiar 
numai cu doua dintre ele. 



Toate aceste elemente nu sunt egale in ceea ce privesu 
vechimea in regiunile in care se gasesc acum. Unii, precum albanezii 
se gasesc acolo din tiinpurile cele mai vechi. al|ii precum grecii 51 
romanii. de asemenea se gaseau stabiliti inca din antichitate, slavii 
(bulgarii si sarbii) s-au stabilit de eel putin zece sau douasprezece 
veacuri, in sfarsit turcii si evTeii, mai noi, au si ei cinci sau sase sute 
de ani de existenta. Adica desi cu date diferite toti au dreptu: 
incontestabile. pentru ca toti au aici mai multe secole de existenta. 

Nu vom reda istoria si nu vom stabili drepturile fiecaruia 
dintre aceste elemente in Macedonia, Epir, Albania si Tracia. Ne 
ajungem sa spunem ca noi recunoastem tuturor drepturi egale la 
existenta proprie pentru ca regiunile pe care le loeuiese au fost timp 
de secole transformate prin munca lor si mai cu seama prin suferintek 
lor, pentru ca toti au trecut prin vremuri grele si in ciuda atator 
vicisitudini si adversitati pe care le-au cunoscut au avut in ei insi§i 
atata forta pentru a nu se lasa s§ dispara si si-au pastrat fiecare, pana 
in zilele noastre. individualitatea sa etnica. Nationalitati de acest fel 
nu mor, nu dispar. Ele pot cunoaste poate eclipse pentru o vreme insa 
ele pastreaza in adancul sufletului atat de vioi cultul proprie'. 
individualitati, astfel ca focul vietii lor ce mocneste sub cenusa. se 



42 



Vlahii sunt romdni - Cristea Sandu Timoc 

reaprinde la cea mai mica suflare. Marturie sunt bulgarii, sarbii, 
romanii si albanezii carora parea ca le-au fost zdrobite §i distruse 
toate resorturile vietii nationale, dar care, este adevarat ca cu preful 
unor eforturi si sacrificii incredibile, si-au redobandit constiinfa de a 
fi ei insi$i. Nu vom starui mai mult asupra acestui fapt care merita 
torusi intreaga atentie §i care trebuie sS fie luat in consideraUe 
serioad la reglementarea definitiva a problemei balcanice. Lisa dorim 
sa aruncam putina lumina asupra unuia dintre elementele acestei 
probleme, caci suntem profund convinsi ca pentru a reglementa 
problema macedoneana intr-un mod care sa excluda pentru viitor 
orice surpriza si orice gresala, este de cea mai mare necesitate de a 
unoaste bine toti factorii si de a nu ignora nici unul. Caci numai cu 
acest pre{ se va inlatura orice grija, orice deceptie si orice surpriza. 

Populatia romaneasca ce se afl§ stability in Macedonia, in 
Epir §1 Albania si pe care strainii o cunosc mai bine sub numele de 
valaha sau cutovalaha, nu are nimic comun nici cu slavii, nici cu 
grecii, nici cu albanezii. Ea este de origine latina. 

§1 la fel cum bulgarii, grecii si sarbii s-au alarmat de intentiile 
Junilor Turci pe care-i suspectau de a nutri idei de absorbtie cu privire 
a ei, la fel $i romanii au de ce sa se nelinisteasca acum in legatura cu 
soarta ce le este rezervata ca urmare a cursului pe care evenimentele 
e-au luat in Peninsula Balcanica. 

Ce a fost ceea ce a provocat evenimentele, sau mai bine zis, 
e pretexte au pus ei in fa{5... Bulgarii, grecii, sarbii si chiar 
nuntenegrenii ai regatelor libere a Bulgariei, Greciei, Serbiei §1 
v luntenegrului au declarat ca nu mai puteau suporta ca frajii lor de 
asa din Imperiul otoman sa fie obiect al vexafiilor regimului Junilor 
Turci... Pentru a asigura viitorul lor national, individualitatea etnica, 
ele patru state balcanice s-au inteles pentru a cere Turciei 
Q L'oducerea in provinciile europene de reforme care sa garanteze $1 
j_ _asigure dezvoltarea normala a conationalilor lor... Aceasta 
^ fczand. cele patru state balcanice s-au hotarat sa impuna Turciei 
?^ nctul lor de vedere pe calea armelor. Razboiul a fost declarat... Se 
B 3 ! ! ca statele balcanice incurajate de succesul armatelor lor au uitat 



43 



Vtahii sunt romdnl - Cristea Sandu Timot 

scopul marturisit §i proclamat al actiunii lor comune §i ca au intenfia 
de a-i imprima caracterul unui rSzboi de cucerire. 



Care este principiul ce trebuie sa stea la baza unei reglementari 
echitabile si definitive a problemei macedoniene? Este principiul 
nationalitatii . Dat fiind cS nici unul din statele limitrofe nu-§i poate 
intinde si asigura dominatia sa asupra unei par^i a Macedoniei fara a 
ignora sau calca in picioare drepturile evidente ale multor nationalita|i 
de rase si religii diferite, ceea ce ar fi eel mai logic de facut ar fi sa se 
renunte la orice idee de cucerire §1 de dominatie §1 sa se adopte pur si 
simplu formula "Macedonia macedonenilor". 

Macedonia va forma astfel un stat autonom in care toate 
nationalitatile ar avea aceleasi indatoriri si drepturi egale ?i unde va fi 
proclamata o libertate absolute de constiinta, de religie §i de limba. 
astfel de Macedonie poate fi usor conceputa si poate deveni o realitate 
daca ar fi cea mai mica bunavoinfa ca si dorinta de a inceta luptele de 
rasa... Caci va fi sistemul cantonal elvetian sau oricare alt sisters, 
esential este ca numai acordarea unei autonomii poate conveni unui 
asemenea mozaic de nationalitati. Aceasta autonomic pentru 
Macedonia a fost multi ani %\ panS de curand preconizata chiar de 
catre statele balcanice. O Macedonie autonom§ este de dorit §1 din 
punctul de vedere al echilibrului de forte in Orientul Apropiat. 
Macedonia autonoma, asezata sub granita si protectia Puterilor, va 
servi drept tampon... Daca se lasa statelor balcanice libertatea de a-si 
imparti ca o prada provincii intregi in care consangenii fiecareia 
dintre ele se constituie intr-o minoritate infima in raport cu totalitatea 
locuitorilor, atunci se va lasa sa se comita cea mai strigatoare dintre 
nedreptati. Incorporarea prin fortS brutala si fara consim{amantul 
celor interesati, a eel putin patru sau cinci elemente diferite, se 
constituie prin ea insasi intr-o violare a celui mai elementar principiu 
al libertatii de constiinta in numele caruia statele balcanice au declarat 
ca intreprind razboi... 

Contra acestei insusiri arbitrare disimulate in spatele nobilului 
principiu al solidaritatii de neam noi protestam cu tcata for|a, cacK 



VUthii sunt romdnl - Cristea Sandu T/moc 

poarta atingere drepturilor legitime ale fratilor nostri de neam, care 
traiesc de secole in provinciile raphe de catre statele balcanice. 
Dornici de a vedea pacea definitiv stabilita in Macedonia, noi 
sustinem principiul unei Macedonii autonome, asezata sub protecUa 
Puterilor, ca singur regim capabil sa asigure drepturi egale §1 libertate 
de constiinta tuturor nationalitatilor Macedoniei, ce au toate un egal 
drept la viafa. 

Comitetul Societajii: 

Dr. ALeonte, G.Murnu, C.F.Robescu, dr. V.Dudumi, I.Valaori 

Bucuresti, 26 noiembrie 1912 

Memoriul Societitii de culturi macedo-romani, brojuri, Bucurejti, 1912 



104 

1912 decembrie 18, Bucure?ti. Discursul rostit de 
Nicolae Iorga in Parlamentul Romaniei privind situa{ia 
romanilor din Serbia. 



Onorata Camera, 

Primesc pentru a comunica Parlamentului ?i Guveraului o 
plangere care va va misca adanc pe tod. Aceasta plangere este cea 
dintai interventie pe care o fac catre romanii liberi, fradi no$tri din 

Serbia. 

Un doctor in filosofie, ridicat din mijlocul lor, 
deznationalizat, necunoscandu-§i limba §1 invatand romaneste in 
strain§tate, la Universitadle ?i la studentii nostri de acolo, acest doctor 
se adreseaza catre noi. in aceste insemnate momente, caci stie ?i el ca 
avem revendicapi altele decat cele teritoriale in Peninsula Balcanica, 
cere ca glasul Romaniei, de puterea caruia s-a vorbit cam mult in 
timpurile din urma,-ar ramanea s3 vedem acuma care va fi efectul,- 



44 



, 



45 



— 



— — 



mat romani Cristea Sandu T/moc 

cere si se ridice acest glas pentru ca acesti romani din Serbia, can 
sunt aproape tot asa de multi ca si romanii din Bucovina, pentru ca 
acesti romani din Serbia, can locuiesc 83 de state si jumatate din 
Negotin, si fie tratati prieteneste. Nidajduim ca statele din Balcani, 
ajungand la indeplinirea visului lor national, vor fi prietenii nostri si 
or sa mvredniceasci aceasta prietenie macar prin acordarea aceleiasi 
libertati culturale de care se invrednicesc in libera Romanie frajii lor 
can locuiesc aici si care au scoala: si in Severin si in alte parti, 
oriunde! 

Voi comunica aceasta cerere guvernului, rugandu-1 ca aceasta 
hartie si se intoarca pe urmi indarat. pentru a ramanea ca o amintire a 
acestor momente in arhiva Camerei. 

In petitia aceasta. la care este anexata o harti, se intalnesc 
pasagii unde se insira numeroasele persecutii pe care le indura 
romanii de acolo din partea unor organe administrative sarbesti care 
nu au mfeles chiar interesul Serbiei. cici interesul eel bun al Serbiei 
este ca dansa si fie cat mai buna prietena cu Romania, si ar fi bine ca 
Serbia care mi-a ficut onoarea sa ma aleaga membru al Academiei din 
Belgrad, sa faca natiunii romane onoarea si dreptatea de a trata 
omeneste pe reprezentantii neamului nostru din regatul vecin.... 

N Iorga, Discuisun parlamemare, volum 1, partea a-II-a, Bucurejti, 1939, p.. 93. 



105 

1912 decembrie 18, Bucure$ti. Memoriul lui Atanasie 
Popovici prezentat in Parlameiitul Romaniei de catre 
Nicolae Iorga 

Printr-o circulara bisericeasci nr,765, din 12 august 1899, 
episcopul Timocului a dat ordin preotilor din eparhia lui ca la botez sa 
dea copiilor numai nume curat nationale, dupa un anumit tablou 
prescris de el insusi. 

Din acest timp romanii poarta numai nume sarbesti. Pe de alti 
parte, scoala, ca si autoritatile. serbizeazi numele de familii; de pildi: 



46 



hii sunt romani - Cristea Sandu Timoc 



•- >;-<:•:>•.-. 



Sandul, Critau, Furnici, Negroiu, Iancu, Cilin, Barsan etc., sarbeste 
suni: Sandulovici, Cratanovici, Fumichici, Negroici, Iancovici, 
Calinovici, Barsanovici etc. 

Numarul romanilor din Serbia, dupa profesorul Weigard din 
Lipsca, este de eel putin 200.000. Sunt 83 de sate romanesti, din care 
72 pur romanesti, fara a locui vreo familie serbeasci. Asadar 
majoritatea satelor (72) alcatuiesc o masa compacti numai din 
romani; in restul de 1 1 sate, sarbii locuiesc intr-un mic procent, dar 
sunt despar|ip de populatia romaneasca printr-un sleau. parau sau 
garli. Chiar capitala judetului Craina, Negotin, e locuita pe jumatate 
de Romani, si acestia locuiesc in mod compact in Vlasca Mala. 
Comune de peste cinci mii de locuitori se intalnesc des. 

Populatia romani si-a conservat intotdeauna fiinfa ei etnica. 

Cultura sarbeasca progreseazi si se impune pe toate ciile, pe 
cand limba romani regreseazi continuu. Ea se restrange numai la 
vorbirea zilnica, caci romanul nu cuteazi si aiba §1 sa ceteasci o carte 
romaneasca. Se intampla cateodati ci vreun muncitor care a lucrat 
vara in Romania si aduca cu el vreo carte de dar, trebuie si o ascunda 
bine. 

Aceste cateva exemple arata ci romanismul sti foarte riu in 
Serbia si ci, de nu se preantampini la timp aceasta stare de lucruri, cu 
toata energia si jertfele necesare, in mai putin de 100 de ani populapla 
romani din Serbia va disparea cu totul. £ mare rispunderea morali a 
Tlrii Mumi, care priveste cu nepisare la fii ei ce se pripidesc in 
intuneric, din lipsa de mijloace culturale. A lisa si piara atatea sute de 
romani, fara a li se da o mini de ajutor, e nemaiauzit. Si mai merge 
daci ar fi risipiti in toata Serbia, dar sa nu auziti glasul indurerat a 83 
de localititi, cu proportia neaos romaneasca. in masa compacti, chiar 
la granita Romaniei, e sfasietor. Nu cerem bani. nu vrem pamant. dar 
pretindem dreptul nostru la hrana sufleteasca naponali. Noi cei ce 
$tim ce inseamni cultura nationala, simtim eel mai dureros lipsa ei. 
Eu am invapjt si cetesc si si scriu romaneste in Germania. 

Ce-i de ficut? Acum e momentul eel mai prielnic pentru a 
rezolva aceasti chestie; nu ne folosim de el, totul e pierdut. Pe 
stindardele aiiatilor balcanici e scris: "Fieciruia cultura lui". Nu mai 



47 




putin trebuie sa tindem romanii la aceasta, cerand pentru romanii din 
Serbia si Bulgaria eel putin libertatea culturii nationale. Ajunge atata 
instrainare si atata nepasare! Poate avea romanul din regat asa inima 
de piatra sa nu ia in seam* §i s* nu asculte durerile fratilor! 

N.Iorga. Discursuri parlamentare, volumul I, p. n, Bucuresti, 1939, p. 95-96. 



106 

1913 martie 14/27, Londra. Raportul lui N.Misu, 
ministru plenipotentiar al Romaniei la Londra catre Titu 
Maiorescu ministrul afacerilor exteme privind primirea 
de catre ambasadori a delegapei macedo-romanilor 
(CMumu, Valaori, Papahagi) ce au sustinut interesele 
conaponalilor din Peninsula Balcanica. 

Domnule Presedinte al Consilitilui, 

Am onoarea a va informa ca d-nii Murnu, Valaori ?i 
Papahagi, delegatii macedo-romanilor, au sosit la Londra si ca, in 
urma demersurilor mele, au fost primiti de Sir Eduard Grey si de toti 
ambasadorii, afara de eel al Rusiei, care este bolnav. Au vazut msa la 
Ambasada Rusiei pe dl de Etter, consilierul Ambasadei. Peste tot s-a 
facut conationalilor nostri cea mai buna primire. Au fost asculta^i cu 
atenfie §i U s-au exprimat simpatii pentru nobUa cauza ce dumnealor 
au venit sa pledeze. . 

Topi ambasadorii le-au pus in vedere c5 este mai bme sa 
incredinteze cauza lor Guvernului roman, care este ascultat in 
Consiliul european si este mai in rnasura a lua apararea intereselor lor, 
prin prestigiul de care Romania se bucura §i prin mijloacele de care 
Guvemul regal dispune de a se ocupa de soarta conaponalilor sai din 

Peninsula Balcanica. 

In interventiile ce am facut pentru primirea sus menjionatilor 
domni, am observat totdeauna ca misiunea lor nu are nici un caracter 
oficial si ca spusele lor nu pot angaja cat de putin Guvernul roman. 



48 



mjMnMMWMMj 



tOHHBBSBBBttHBBHKKKKUKKKUUBSB^^SSS^S 



Vlahii sunt romani - Cnstea Si 



Delegapli macedo-romani au plecat astazi din Londra pentru 

Berlin, mulpimipl de cele ce au auzit aici. 

N.Misu 

Ministeml Afacerilor Exteme. Documente diplomatice. Evenunentele din Peninsula Balcanica, 
20 sept 1912-1 august 1913, Bucuresti, 1913. 



108 

1913 martie. Schimb de telegrarae intre ministrul 
afacerilor straine Titu Maiorescu si ambasadorul 
Romaniei la Londra, privind lucrarile Conferintei de 
Pace. Intervenpi ale guvernului roman in legatura cu 
soarta romanilor. 

Telegraina ministrului afacerilor straine 

catre ministrul plenipotenplar al Romaniei la Londra 

Bucuresti, 9/22 martie 1913 

Va rog sa cereti ca numeroasele cdmune macedo-romane din 

Pind intre Samarina si Metzovo sa fie incorporate Albaniei. Insista^i 

asupra principiului ca in toate localitatile unde romanii sunt in 

majoritate, limba administrativa s5 fie romana, la fel ca §1 in toate 

bisericele §i scolile romanesti; principiul general ar trebui sa fie 

inscris in Constitutia Albaniei. 

T. Maiorescu 

Telegrama ministrului plenipotentiar al 

Romaniei la Londra catre ministrul afacerilor straine 

Londra 13/26 martie 1913 

Astazi, la reuniunea ambasadorilor am cerut ca regiunile 
dintre Ianina, Metzovo, Grebene §1 muntele Gramos, pan3 la Koritza, 
cuprinzand 36 de sate si targuri romane§ti, cu o populatie de mai bine 
de 80000 de locuitori, sa fie incorporate Albaniei. Pentru salvarea 
individualitatii acestor romani, Marile Puteri ar trebui sa garanteze 



49 






prin tratatul care va inlocui Tratatul de la Berlin §i prin Constitutia 
albaneza, autonomia adininistrativa, comunala §i pe cat posibil.' 
politica a acestor romani, prin folosirea limbii romane inj 
administratie, in scoti si biserici; recunoasterea unui §ef spiritual] 
roman cu posibilitatea, pentru Guvernul roman de a intretine, ca §i tnl 
trecut, institutiile de cultura romanesti, fara nici o restrictie. 

Primirea care a fost facuta explicariilor si demonstratiilorl 
mele pe harta a fost foarte amabila si am multumit in numele | 
Guvernului roman pentru atentia si consideratia aratata punctelor del 

vedere expuse de reprezentantul sau. 

Mi?u! 

Pro-memoria remis la Foreign-Office 
in urma cererii lui Sir Edward Grey 

Londra 11/27 martie 1913 i 

Guvernul roman vede cu satisfactie crearea unui stat albanez 
independent cu atat mai mult cu cat el spera ca, prin masurile prin 
care Marile Puteri garante vor binevoi sa le ia individualitatd 
numerostior romani care vor fi incorporati in aceasta va fi salvata. In 
acest scop, limitele viitoarei Albanii vor trebui sa fie trasate in asa fel 
incat numai acest stat sa fie la adapost de toate dificultatile ulterioare 
cu vecinii sai, ci si ca o populatie romaneasca, care este cea mai 
compacta din Sud-Estul Albaniei, sa fie conservata intacta intre 
hotarele statului albanez. 

Regiunea cuprinsa intre ora§ele Janina, Metzovo, Grebene s 
muntele Gramos este locuita de o populatie in majoritatea 
romaneasca. care poate fi evaluata la mai mult de 80000 de locuitor 
§i care este grupata in 36 de sate §i catune dintre care principalele 
sunt: Samarina, Avdela, Perivoli, Craisia, Labanitza, Seracu, Perivol' 
Laista, Leshnitza, Breaza, Turcia, Medjidie, etc. 

Este cazul sa remarcam ca cele dou2 versante ale Pinduhri, & 
la muntele Gramos j>ana la Agrafa, sunt ocupate in majoritate de 
romani. O parte a acestei populatii a fost anexata Greciei dup) 



50 



Tratatul de la Berlin. Romanii au protestat atunci contra acestei 
anexari. Ar fi injust sa permitem din nou separarea de trupul compact 
al romanilor §i sa-1 anexam la alte state decat Albania. Romania este 
de parere ca individualitatea lor nationals va fi mai bine conservata 
intr-un stat albanez independent, sub garantia §i controlul Marilor 
Puteri, a carui limite ar trebui sa fie fixate intr-o maniera pe cat 
posibil indiscutabila, pentru a evita in viitor tulburarile in aceste 

tinuturi. 

Guvernul roman considers ca cele mai bune frontiere naturale 
pentru Albania de Sud ar fi muntii Zagori (Mitchikeli si Papingo); 
valea raului Inahos pana la confluentul sau cu raul Arta (Arachtos), 
pana la izvorul acestui rau la Joug (Zygos); de aici la Metzovo §1 
urmand frontiera actuala a Greciei pana la raul Venetico si de acolo 
pana la confluentul sau cu raul Bistrija (Aliacmon-Indije-Sou), se va 
urma cursul Bistritei catre Darda, Gramoste, Koritza pana la lacul 

Prespa. 

Populatia din aceste hotare este in mare parte romana, 
musulmana (romani-mahomedani-vlahi), albaneza §i o minoritate, 

greaca. 

Pentru salvarea individualitatii nationale a romanilor dm 
aceste tinuturi care vor fi incorporate in Albania, Marile Puteri vor 
binevoi sa inscrie nu numai in Tratatul international care va inlocui 
Tratatul de la Berlin, dar si in Constitutia sau statutul organic al 
Albaniei, principiul ca in administrarea tuturor localitatilor unde 
majoritatea ar fi romana, ca si in toate bisericile §1 scolile rominesti, 
limba uzuala sa fie romana. 

Noul stat albanez ar trebui sa garanteze o autonomic 
administrativa si comunala si pe cat posibil, politica pentru romanii 
din Albania §i sa nu puna nici un obstacol functionarii unui sef 
religios roman al zonelor locuite de romani. 

Statul roman va putea subventiona, ca §i in trecut, institutiile 
de cultura romanesti din Albania, fara nici o restrictie din partea 

statului alb. 

N.Misu 



51 






Ministenil Afacerilor Exterae. Documente diplomatice. Evenimentele din Balcani. Acfiunt 
Romaniei 20 septembrie 1912-1 august 1913, Bucuresti, 1913, lb. franceza. 

109 

1913 iulie 2, 23, 25, Bucuresti. Telegrame adresate hi 
Titu Maiorescu, presedinte al Consiliului de Ministri 
ministrul afacerilor straine. de cStre omoiogii sai dii 
Bulgaria, Grecia si Serbia, privind recunoastere, 
autonomiei scolilor §1 bisericilor cufovalahilor din tank 
respective. 



Excelentei sale, Domnului T.Maiorescu, 
Presedintele Consiliului, Ministrul afecerilor straine 

Bucuresti, 22 iulie 1913 

Ca raspuns notei Excelentei voastre cu data de 22 iulie 1913. 
am onoarea de a v5 confirma ca: 

Confonn declaratii pe care Bulgaria a facut-o in protocolul 
senmat la Londra in 19/29 ianuarie 1913 §1 la articolul 4 din 
Protocolul conferentiat la St Petersburg din 26 aprilie (9 mai) al 
aceluiasi an, Bulgaria consimte s§ dea autonomia scolilor si bisericilor 
cuto-valahilor gasindu-se in viitoarele posesiuni bulgare si permifand 
crearea unui Episcopat pentru aceea§i cufovlahi, cu facilitate pentru 
Guvernul roman si subventioneze sub supravegherea Guvernului 
bulgar suszisele institutiuni prezente si viitoare. 

Primiti, va rog... 

(ss) Toncheff 




Excelentei sale, Domnului T.Maiorescu, 
Presedintele Consiliului de Ministri, 
Ministrul afacerilor straine 

Bucuresti 23 iulie (5 august) 1913 

Domnule Presedinte de Consiliu 

Ca rispuns notei, cu data de azi pe care Excelenfa voastra a 
bmevoit sa mi-o remita, am onoarea sa confirm Excelentei voastre- 

Grecia consimte sa dea autonomia scolilor si bisericilor 
cuto-valahilor aflatori in viitoarele posesiuni grecesti si permitand 
crearea unui Episcopat pentru aceiasi cufo-valahi, cu facilitate, pentru 
Guvernul Roman sa subventioneze sub supravegherea Guvernului 
elenic suszisele mstitutiuni culturale prezente si viitoare. 

Primiti xi rog... 

(ss)RK.Veniselos 

Excelentei sale, Domnului T.Maiorescu, Presedintele Consiliului 
de Ministri, Ministrul afacerilor straine al Romaniei 

r, . „ „. . Bucuresti 25 iulie 1913 

iJomnule Presedmte al Consihului 

Ca raspuns notei pe care Exeelenta voastri a binevoit sa mi-o 
adreseze cu data de 23 curent No. 17276, am onoarea sa va informez 
ca Serbia consimte sa dea autonomia scolilor si bisericilor cuto- 
valahilor, aflaton in viitoarele posesiuni sarbesti si sa permita crearea 
unui episcopat pentru acesti cuto-valahi, cu facultatea pentru guvemul 
roman ca sa subventioneze sub supravegherea Guvernului sarbesc, 
j suszisele institutiuni culturale prezente si viitoare. 
Primiti v§ rog... 

(ss) Nik.P. Pachitch 
sale Diamandi-Amniceanul, Rominii din Peninsula Balcanica, Bucuresti, 1938. 



52 



53 



hii stmt romam - Cristea Sandu TJmoc 
112 

1914 aprilie 1, Bucure?tL Fragment din interviul lui 
Take Ionescu 1 privind situatia romanilor din intreaga 
Peninsula BalcanicS . 

Sum cu cat interes si cu cata placere citeste publicul nostru 
anrecierile dlui Take Ionescu asupra evenimentelor pohtice mai 
imoortante. Emotia pe care a pricinuit-o intregii Jumt romane?ti 
macelul de la Corn?, ne-a decis sa solicitam, dupa declaratia dlui 
Venizelos si parerile dlui Take Ionescu. Suntem bucurosi ca in cele ce 
urmeaza, le putem impartasi cititorilor "Adevarului". 

-Ce credeti despre telegrama dlui Venizelos, adresata 

directorului nostru dl Mille? : „ .-\, ■ w „; 

-D Mile a facut foarte bine ca s-a adresat dlui Venizelos si 
sunt convins de sinceritatea raspunsului dlui Venizelos. Este bine sa 
ne dam seama de situatia exacta si de spiritul din Grecia pentru ca sa 
putem judeca cu dreptate cele intamplate. . 

Am cunoscut pe preotul Balamace de aproape de foarte mulp 
ani inca de cand se dusese la Constantinopol ca delegat al poporului 
aroman ca sa ceara episcopatul romanesc. 

Corcea imi este familiara de mai mult de douazeci de am. 
Pentru scolile de acolo. atat cea romaneasca cat si una albaneza care a 
functionatputintimp,amiacuttotceamputut.lavreme. 

Nu au prin urmare in fata d-tale nici un necunoscator al 
situatiei. nici un om pentru care asasinarea unui patriot adevarat ca 
nreotul Balamace sa poata sa nu fie o adanca durere. 

Ar fi insa o mare nedreptate si o neiertata gresala daca am 
face raspunzator pentru cele de la Corija pe Guvernul elen, sau macar 
sferele conducatoare din Grecia. 



' Take Ionescu (1858-1922). om politic liberal (1884-1891), i conservator 
H891-19^) intemeietor al Partidului Conservator Democrat(1909), lost 
ministru to p'atru guveme avand un rol de frunte to timpul razboiului balcamc 
°I pacii de la Bucuresti. 
- Interviul a fost publicat to ziarul "Adevarul" 



54 



Nu trebuie facuta nici o asemanare intre bandele de antarti de 
altadata si cele petrecute astazi. Alti oameni aveau atunci raspundere 
pentru actiunea Greciei, oameni de o calitate mult inferioara. Atunci 
grecii vedeau in Romania piedica cea mai neasteptata pentru ei la 
realizarea idealului national; astazi pana si copiii stiu in Grecia 
valoarea amicitiei cu Romania, atat pentru cele deja dobandite, cat si 
pentru mentinerea lor. 

Nu sunt nici doua saptamani de cand a venit la mine dl 
Badralexi din Veria, un important membra al comunitatii de acolo si 
care, daca nu ma insel, vedea Bucurestii pentru intaia oara si mi-a 
spus ca la Veria si in imprejurimi romanii sunt foarte bine tratati. Tot 
asa mi-a vorbit despre imprejurimile Ianinei d-rul Vasilache. 

Dar sa-ti mai dau o dovada: 

In decembrie 1912 cand eram la Londra, gasesc intr-un jurnal 
din Bucuresti ca unul din numerosii Balamace din Corcea este arestat 
de catre armata greaca si via^a lui in pericol. Chiar in acea zi am scris 
amical dlui Venizelos a carui cunostin^§ o facusem numai de cateva 
zile si d-sa a telegrafiat si Balamace a fost pus in libertate. Aceasta se 
petrecea sapte luni inainte de pacea de la Bucuresti, zece luni inainte 
de pacea de la Atena. Cum as pune azi in indoiala nu numai 
buna-credin^ a dlui Venizelos, dar adevarata lui durere pentru 
tragedia de )a Corcea? 

Noi avem romani-romani de origine-in multe p5ri din 
Peninsula Balcanica. Avem si in Grecia si in Serbia si in Bulgaria si 
in Albania. Oricat de legjtim si de nobil este sa ne interesam de soarta 
tuturor, si sa ne ingrozim cand ei sufera, nu trebuie sa ne pierdem 
cumpatul §i lasandu-ne a fi tarati de fireasca compatimire, sa punem 
mereu in discutie bazele politicii noastre externe. Acum vreo trei luni 
s-a asasinat un cu^ovalah in Bulgaria cea noua, unde este o ordine 
stabilita, un guvern, o forja armata, pe cand la Corcea acum este 
adevarat razboi civil: 

-Dar se zice ca au fost soldati si ofijeri din armata greaca care 
au mat partd la masacrare? 



55 



-Nu stiu. Dar este posibil. Aceasta insS nu ar dovedi catusi de 
putin o vinovStie sau o conivenja nu numai a dlui Venizelos, ceea ce 
este absolut exclus, dar nici macar a cercurilor diriguitoare din 
Grecia. 

Nu trebuie sa uifi ca de la Corcea autoritatile grecesti §1 
trupele grecesti au trebuit sa se retraga pentru a se supune hotararii 
Europei. Cine cunoaste cat de putin starea spiritelor din Grecia, e 
dator sa recunoasca ca Guvemul grecesc opunandu-se Europei in 
chestia frontierelor Albaniei, a dat dovada de multa maturitate 
politica, de un adevarat curaj civicAlbania de Sud, sau Epirul, cum il 
numesc grecii, este desigur populata de albanezi, dar o mare parte din 
acesti albanezi ortodoxi au trait in biserica elena, in scoli elene si au 
devenit ceea ce acolo se numeste grecoromani. Ca to|i neofitii, 
grecoromanii fie dintre albanezi, fie dintre bulgari-caci in Macedonia 
sunt si multi bulgari grecoromani-sunt mult mai fanatici, prin 
elenismul lor imprumutat, decat adevaratii eleni. 

Zilele trecute am vazut la Londra, pe amicul meu, colonelul 
Murray, care fusese sase saptamani in Epir si care asa de mult se 
impresionase de fanatismul acestor grecoromani pe care dansul ii 
credea greci, incat apara punctul de vedere epirot cu o convingere si o 
candoare extraordinary. 

Cu|ovlahii romanizati, ca Balamace, nu au vrasmasi mai 
impiacabiii decat pe cutovalahii sau albanezii grecoromani. 

Ca sa-ti dai bine seama de situatie, trebuie sa-ti mai amintesti 
doua lucruri: 

Intai: o multime din oamenii cu situatie din Grecia, ofi^eri, 
marinari sunt in-realitate epiroti, adica in fond albanezi grecoromani. 

Cine stie daca printre ofijerii sau soldatii care vor fi trecut de 
partea insurgentilor nu vor fi tocmai dintre acesti epiroti. 

Populapa aceasta, ametita, care n-a crezut niciodata serios ca 
trupele grecesti se vor retrage, este capabila de orice, fari sa aiba 
nevoie de incurajarea sau coniven^ guvernului de la Atena. 

Al doilea: nu trebuie sa uiti ca intre Grecia unde de atatea 
decenii s-a cultivat-marea idee, niciodata nu s-a crezut c5 se va 
infiinja vreo Albanie independents si s-a contat pe acest Epir ca o 




zestre a Greciei, fara rival, pe cand chiar pentru Salonic se stia ca se 
va intampina o lupta din cele mai grele cu slavii. 

-Dar grecii nu se gandesc ca §i-au indoit teritoriul si ca au 
obtinut mai mult decat s-a asteptat vreun om serios vreodatS? 

-Mulpimirile nu sunt nici cuminti, nici drepte. Afirm cS pe 
Venizelos, care a facut pentru Grecia mai mult decat Bismark pentru 
Italia, toti invinsii luptelor politice din Grecia si toji naivii zgomotosi- 
pentru producerea carora nu avem monopol il acuza de tradare pentru 
ca a retras trupele grecesti din Albania de Sud si din Corita. Aflu ca 
mitropolitul din Salonic uita ca daca el este azi in Salonicul grecesc, o 
datore§te lui Venizelos, acuza de trSdare pe primul ministru al 
Greciei. Deja in octombrie un arhiereu din Albania i-a spus regelui 
Constantin ca daca se retrage din Albania e un tradator. 

Nu e mare merit sa-ti slujesti {ara cand ai iluzia ca fi se vor 
iecunoaste serviciile facute; merit e sa o slujesti cand stii ce te 
asteapta. Turbarea, la naivi sincere, la priceputi prefacuta, in contra 
lui Venizelos, nu ma mini. 

Dupa semnarea pacii din Bucuresti, la dejunul pe care mi 1-a 
dat la hotel Palace, d.Pasici, spunand vecinului de masa ca doream sa 
calatoresc in Japonia in iunie 1914 cu fratele meu d-rul Ionescu, dl 
Venizelos, care era de fata, mi-a propus sa ne insofeasca. §i apoi 
surazand mi-a zis: "Dar esti sigur ca pina la iunie 1914 vei fi un om 
liber?" 

I-am raspuns: "Sunt absolut sigur si sunt aproape sigur pentru 
ta. Eu deja voi fi un tradator la noiembrie, d-ta, care ai capatat mai 
ult pentru Grecia, nu te vad tradator decat la februarie!" 

Asupra acestei conversatii, cu atatea martori, s-a deschis o 
nteresanta discutie generala. 

-Dar, in sfarsit, cum crezi dumneata ci s-au intamplat cele de 
|a Corcea si care va fi urmarea lor? 

-Europa a avut dreptate cand a dat Albania de Sud impreuna 
|u Corcea, noului stat albanez. Fara de aceasta nu putea fi o Albanie 

|iabil? 



57 



Vtahil sunt romani - Cristea Sa'ndu Timoc 

-Europa a avut dreptate cand a cerut evacuarea acestcr 
teritorii de trupele grecesti ca n-a trimis acolo detaf amentel : 
intemationale, ca la Scutari, pana cand se va forma annata albaneza 
Sunt convins ca pana la sfarsit voinfa Europei va invinge. Probabil g 
uvernul albanez va face oarecare concesii epirotilor elenizati. Odat 
ordinea stabilua. romanii din Albania vor trai cat se poate de bint 
Autorii masacrelor vor fi pedepsiti exemplar de catre guvernu 
albanez. daca nu vor fugi in Grecia. Iar daca se vor refugia acolo, n- 
am indoiala ca dl.Venizelos isi va indeplini datoria cu acel curaj si cu 
acea sinceritate care an inspirat atata incredere pretutindeni §i la top. 

-Iar aici, la noi, ce credeti ca trebuie sa se faca? 

-Eu nu-mi schimb parerile dupa cum sunt la guvern sau in 
opozitie. 

Cand am fost la guvern am cerut politica externa numai 
pentru guvern. Am refuzat s-o impart cu "Dacia" sau cu strada. 

In opozitie zic tot asa. 

Si va atrag atentia la toti asupra unui lucru capital-capital mai 
ales acum. cand Romania si-a asumat in Peninsula Balcanica un rol 
a§a de frumos. dar in acelasi timp. asa de greu. 

Nu exista politica externa demna de acest nume, care sa fie in 
functie de diferitele incidente care se pot petrece-oricat de grave si de 
dureroase ar fi ele. 

Azi dimineata am citit in unele ziare o telegrama din Sofia 
care spunea ca faptele de la Corcea ar trebui sa ne faca sa schimbam 
politica noastra balcanica. 

Politica noastra nu poate sa fie decat mentinerea pacii, asa 
cum a intocmit-o Tratatul de la Bucuresti. Prietenie avem-si trebuie sa 
avem- cu toate popoarele din Peninsula Balcanica, dar polul fix al 
politicii noastre trebuie sa ramana mentinerea operei pe care noi am 
creat-o. 

Am deplorat altadata manifestatiile antibulgaresti. 

Arhiveie Najionale Istorice Centrale. fond Societatea de culturi macedo-romana, dosar 80. f. 18 



58 



?lahii sunt romani - Cristea Sandu Timoc 

113 

1914 aprilie 3, Bucuresti Articolul "Romanii 

macedoneni" publicat in ziaml "Universul" privind 

situajia romanilor de la sud de Dunare si atitudinea 
guvernului roman &{a de ei. 

De vreo 30 de ani mereu se discuta la noi asupra soartei 
romanilor care locuiesc in sudul Balcanilor. Fie din Macedonia 
propriu-zisa, din Albania, Epir sau Tesalia, romanii acestia sunt 
numip de noi "macedoneni". 

Nu se poate spune ca Romania nu s-a ocupat de ei. Pe cai 
::resite sau bune. statu! roman a facut multe sacrificii pentru 
mentinerea si dezvoltarea conationalilor de la sudul Balcanilor. Daca 
rezultatele acelor sacrificii n-au fost toate fericite, nu-i totusi mai 
putin adevarat ca sprijinul statului roman dat a folosit totusi 
-lementului romanesc din Macedonia propriu-zisa §i din Albania si 
Epir. 

Scolile intretinute de Romania, bisericile zidite cu sprijinul 
iostru au ajutat dezvoltarea culturii nationale in acele parti si au 
pastrat credinta stramoseasci. 

Cateva generapi de tineri macedoneni s-au format la 

adapostul sprijinului tarii mume si marea nenorocire a fost ca 

iementele formate pentru lupta nationals n-au ramas la locurile lor de 

engine, ca sa contribuie cu munca si priceperea lor la ridicarea si mai 

ffiult a tuturor romanilor macedoneni. 

Nu-i mai putin adevarat ca e greu de trait, mai ales ca element 
cult, in Macedonia. 

Luptele de nationalitate in acea parte a Europei face ca viata 
sa fie primejduita in orice moment si romanii macedoneni numara 
■••tatea victime si tot atatea eroi pentru cauza nationals. 

Cat timp a fost dominatia turceasca nu era nici o speranfa de 
indreptare. 

La Constantinopol se formase nenorocita credin|a ca Imperiul 
otoman va fi in siguranfa daca nationalitStile ce-1 compuneau se 
luptau si se macelareau intre ele. 



59 




Romanii din Turcia veche fiind cei mai slabi, ei dadeau 
tributul de sange eel mai mare. 

Nu se poate spwae c3 Romania n-a staruit indeajuns pentru 
usurarea si apararea vietii elementuliri romanesc din sudul Balcanilor. 
Statul nostra a intrerupt relatia cu Grecia din c auza asasinatelor 
savarsite de ban dele a n tartilor ereci. Be asemenea a amenintat Turcia 
cu ruperea relatiilor di plomatice. daca nu convin e la un tratament mai 
omenesc fata d e aromani 

Mai mult nu se putea face, caci conditiile geografice si cele 
militare nu ne pot ingSdui sa purtam un razboi cu Turcia sau cu 
Grecia. 

Au venit evenimentele sangeroase din 1912 §1 1913. Romanii 
macedoneni au platit si de asta data cu sute de vieti scumpe situatia 
lor nenorocita. 

La tratarea pacii balcanice s-a vorbit mult despre o autonomic 
a Macedoniei, dar conferin|a de la Londra n-a putut s-o realizeze. 
Ceea ce n-au putut face statele man ale Europei, nu putea obfine 
singuri Romania. 

Putin mai tarziu, prin tratatul de la Bucuresti s-au putut lua 
unele garantii pentru asigurarea liberei dezvohari a elementelui 
romanesc din statele balcanice. 

Ca-n totdeauna s-a dovedit insa si de asta data ca tratatele 
raman litera moarti daca statele contractante nu sunt de buna credinja, 
sau n-au posibilitatea si puna ordine in casa lor. De aceea, dupa 
Tratatul de la Bucuresti am avut de inreeistrat p ersecutiile ce le saifar 
romanii macedoneni intrati sub dnmi n atia Serbiei si groaznicele 
asasinate de la Corita. at ribuite p e bun a dreotate fanaticilor g reci rfin 
Epir. 

Ce poate face statul roman fa|3 de aceste grave abateri de la 
tratatul sub care stau semnattirile unor persoane cu autoritate ca 
domnii Pasici si Vernzelos? Nimari nu poate cere Romaniei sa 
declare razboi Serbiei sau Greciei. Deci ramane numai calea 
intervenpilor diplomatice. 

Fostul Guvera a intervenft la Bdgrad; actualul govern a 
intervenit la Atena. 



Dnii Pasici si Venizelos au dat aagurarile cele mai fonnale ca 
prevederile Tratatului de la Bucuresti vor fi respectate §1 ca toate 
abaterile savarsite contra acelui tratat sunt opera unor oameni fara 
raspundere, pe care guvernele din Belgrad si Atena nu-i aproba. 

Ramane sa vedem daca acele guveme vor pedepsi pe abuzivi. 
P ana acum nu stim d aca eu vemul sarh a pedepsit p e inspectorul smlar 



^L pe primarii care au zadarnicit fun ctionarea s colilor romane^ti Hin 
unele sate intrate sub stapanirea Serbiei si am dori sa nu asteptam in 
zadar pedepsirea asasinilor din Corita de catre guvemul Venizelos. 

Acestea fiind grelele condipii in care trebuie sa traiascS 
romanii din satele balcanice, nu putem decat sa deplangem soarta 
unor elemente de valoarea preotului Har alamh BalamarP ? i ^ dorim 
ca cuvantul civiliza^iei sa sufle cat mai curand si peste nenorocitele 
tinuturi in care aromanii due o via|S atfit de primejduita. 

^rhivele Najionak Istorioe Centtale, fond Societttet <fe cultort maodo-romaia, dosar 80, £51. 



120 

1918 noiembrie 1, Chi ? inau. Manifest catre romanii 
din Serbia privind necesitatea unirii tuturor romamlor si 
susfinerea cauzei lor la Qmferinfa de Pace de la Paris. 

FrafiloT, 

De sute de ani, de cand ne ducem viafa nemangaiata aliturea 
; fratii nostri sarbi, niciodata n-a venit cineva la noi cu vreo vorba de 
jiangaiere, care sa trezeasca in sufletele noastre nedejdea de un trai 
°i bun §i mai omenesc. 

lata cum, aducand Dumnezeu vremuri mai bune, noi cei mai 

5 iscaiiti, care suntem ca si voi, romani din Valea Timocului, ne 

|toarcem catre voi in aceste ceasuri istorice, pentru a va spune cateva 

■cruri msenmate, asupra carora sa va ganditi si sa va hotarati: ce este 

Scut? 

A|i vazot cu topH Tazboiul grozav care pjie de peste patru ani 
ale si care a ponrit tocmai din Jara noastra Serbia. 



Vlahii sunt romani - Cristea Sandu Tit 



Razboiul acesta nu s-a dat pentru putere, ci pentru dreptate 
Ce e drept. nerntii credeau ca ei o sa biruiasca cu puterea, dar aliati 
i-au biruit cu dreptatea. Ei au statorit ca nu e bine ca asupra viefii unui 
popor sa hotarasca singur soarta, dupa cum va voi el. 



Fiind romani, dorim si fim la un loc cu ceilalti frati ai nostri. 
cu romanii. care acum sunt un popor mare. Noi vrem sa fim la un loc 
cu Banatul. cu Transilvania, cu Basarabia si cu Bucovina. 

Noi nu suntem sarbi, tocmai precum romanii din Ungaria nu 
sunt unguri si cei din Rusia, rusi. Noi suntem in Serbia o jumatate de 
miiion de romani si nu mai vrem sa ramanem cu sarbii, de la care am 
avut de suferit atata. Ei nu ne lasau sa invafam in scoli limba noastra 
nu ne lasau sa ne facem biserici romanesti, sa avem gazete romanesti 
si alte de acestea. Daca noi o vom cere de la Conferinta de Pace sa ne 
aiipeasca la Romania, credem ca ea ne va alipi. 

Fiind si noi romani de sange din mosi stramosii nostri si 
avandu-ne mosiile noastre de la ei, noi avem aceeasi dorinta 
ramanem ce suntem, adica romani; sa fim gospodari pe pamantu! 
nostru si sa fim laolaltl cu top fratii nostri romani. 

Ast&ti toata lumea care a fost robita de alte neamuri a capital 
dreptate si se intoarce la tara mama. Romanii din Basarabia, din 
Bucovina, din Ardeal si din Banat s-au alipit de mama lor. Romania 
Numai noi. romanii din Serbia, am ramas pe din afara. Trebuie sa ne 
grabim sa ne foiosim de dreptul obstesc si sa cerem sa ne alipim la 
mama noastra care ne intinde bucuros brateie ei. Pana acum noua nu 
ne-a fost ingaduit eel mai sfant rucru pentru un om, adica sa ne 
cunoastem neamul si sa traim pentru el. Doar numai gospodari putem 
<>a fim: dar asta nu ne multumeste in sufletul nostru, cSci si noi suntem 
oameni si trebuie sa stim pentru ce triim.Deoarece am fost, suntem si 
vom fi stapani pe pamantul nostru romanesc din Serbia, vrem ca sa ni 
se iargeasca si drepturile noastre. pentru ca sa traim in toate privin|ele 
ca romani. 



62 



Toata averea care se afla in jude|ele (ocruzi) romanesti sa fie 
proclamate ca avere a poporului roman. Toata puterea executiva 
(vlasti) sa treacS in mainile noastre. Numai fii de-ai romanilor sa fie 
imputerniciti (pumonocinic) ai poporului roman, si ei sa-si aleaga 
functionari (cinovnici) dintre romani. Prefecfii (nacelnici) s5 fie 
romani care sa ingrijeasca de popor, dandu-i sfaturi bune si 
imparplndu-i dreptate in limba romaneascL Judecatoriile (sudovi) sa 
fie romanesti si judecata sa se faca numai in limba romaneascS. 

Noi avem weo 250 sate. Orice sat si aiba primar (cnez) si 
dascali romani. invatatura sa se faca romaneste. Pana acum vreo 40- 
50 de ani, noi ne aveam bisericile noastre in care se facea slujba in 
limba romaneasca. Acum cerem sa se intoarca iarasi limba romani in 
biserica. Orice sat sa aiba biserica. Popii si dascalii romani sa ramana 
la locul lor si in scurt timp sa inveje romaneste, si citeasca si sa 
slujeasca. Pentru aceasta mama noastra Romania ne va da tot 
sprijinul. 

Asadar, fratilor la lucru! 

Sa ne adunam prin sate, prin orase, sa alegem un Comitet 
naponal care sa se puna in legatura cu fratii nostri din Romania, 
Ardeal, Bucovinasi Basarabia, pentru ca sa ne unim cu ei, facand si 
noi dimpreuna parte din Romania Mare. 

Acum e timpul sa ne foiosim de libertatea (sloboda) care 
stapaneste toate neamurile si sa ne spunem cuvantul nostru. Nimic nu 
ne mai impiedica sa intram in granijele Romaniei intregului neam 
romanesc. 

Sfarsind aceste cuvinte fra|esti, rog pe bunul Dumnezeu sa ne 
ajute ca sa vedem implinit visul de fericire al neamului nostru. 

Ura! Traiasca romanii din Serbia uniti cu Romania! Traiasca 
Romania Mare a tuturor romanilor! 

Chisinau, 1 noiembrie 1918 

Atanasie Popovici, doctor in filosofie, profesor 

Sever Cote;, plutonier-major 

Ion Ni^, plutonier-major 

L.Bogdan, functionar 



63 





Arhivete Naponale Istorice Centrale, fond O.Ghibu, dosar 534. p. 123-127 (lb.Franceza). 



121 

1918 martie 8, Paris. Comunicat privind crearea Ligii 
pentru eliberarea romanilor din Timoc si Macedonia 

"Sambata 8 martie 1919 doua delegatii, aceea a romanilor din 
I imoc §1 aceea a romanilor din Macedonia, amandoua sosite recent la 
Pans pentru a-si sustine in fata Conferinfei de pace revendicarile lor 
naponale, s-au prezentat la Colonia romaneasca din Paris, in adunarea 
extraordinara in bulevardul Champs-Elysees si dupa ce au expus 
situatia dureroasa a romanilor din Pind si Macedonia, au adus la 
cunostinta si revendicarile ce le-au formulat in fefa Conferintei Ca 
urmare a emotionantei lor expuneri, ca si a strigatului de'ajutor 
adresat de catre ei tuturor fratilor liberi din Romania, Basarabia 
Transdvama, Bucovina si Banat, Colonia romaneasca, intr-un elaii 
fierbinte, a pus bazele unei Ligi nationale compuse din romani din 
toate provmciile si avand denumirea: "Liga pentru elihen,™ 
romamlo r di n Timoc si din M»ri«inm." Inspirandu-se din marele 
pnncipiu wilsoman care recunoaste fiecarui popor dreptul de a 
dispune liber de soarta sa, scopul acestei ligi este. cum o indica chiar 
denumirea, de a ajuta pe romanii din Timoc si din Macedonia in lupta 
lor de eliberare. 

Comitetul Ligii se compune dupa cum urmeaza: 
presedinte de onoare: Vasile Stroescu, conductor al miscarii 
naponale din Basarabia. 

presedinte activ: George Murnu, profesor la Universitatea din 
Bucure§ti, delegat macedo-roman 

vicepresedinp:: Sever Bocu, publicist din Banat; dr Ath 
Popovici, conducator al miscarii nafionale din Timoc; N.Tacit deleaat 
al Pindului 

membrii: CAxente, publicist si avocat din Bucuresti- 
P.Bratasanu, vicepresedinte al Coloniei romane din Paris; comandor 



Culica; A. Culina, delegat al Pindului; A. Iliescu, avocat la Bucuresti; 
prof. I.Gavanescu; prof. D. Hurmuzescu; prof. T.Lalescu; prof 
G.G.Mironescu; T.Papahagi, delegat al Pindului; prof O.Tafral; prof. 
I.Ursu. 

| Arhivele Nationale Istorice Centrale, fond Ion Pelivan, dosar 745, f. 1-2 (B>. Fnmceza) 
125 

1919, Paris. Extras din memoriul romanilor din Serbia 
prezentat de dr. Atanasie Popovici la Conferinfa de pace 
de la Paris. 

Conferinta pentru pace, mlrunindu-se la Paris, cu scopul de a 
|a§eza in Europa o nouS alcatuire, intemeiata pe justice si pe principiul 
hationalitatilor: m-a insarcinat sa aduc membrilor conferinfei 
plangerile si nazuintele legitime ale acestei populapj. 

Intemeiat pe aceasta, am onoarea de-a infatisa cele ce 
lurmeaza: Valea inferioara a Timocului si a Moravei, din nord-estul 
ISerbiei si platoul care desparte cele doua rauri, sunt locuite de o 
Insemnata masa de populatie romaneasca. Ea ocupa teritoriul celor 
Vtru judete: Craina, Pojarevaf, Timoc §1 Morava. 

Obarsia populafiei romane din Serbia este foarte bine 
cunoscuta, ca fund alcltuitS din ramasitele coloniilor romane si trace 
^otnanizate care se aflu in aceasta fara atunci cand sarbii s-au revarsat 
In aceste locuri, si care n-au putut fi salvate decat cu greu si numai in 
Parte. Popuiatia romaneasca s-a pastrat inai curata in v§ile inalte §i in 
padurile dese ale acestui tinut muntos. In sec. al XTV-lea, urmele lor 
intalnesc in mai multe acte oficiale ale (arilor sarbe. Dar peste 
^ceasta prima alcatuire etnica, au venit sa se adauge elemente 
pacedo-romane de la Pind si din Balcani. In miscarile etnice pe care 
l e -a prilejuit invazia otomana, in jurul acestui sambure etnic s-au 
ftrans ramasitele romanesti care rataceau intre Carpapl si Balcani. In 
Jursul sec.XVn-XVffl si XTX-lea, noi paturi au venit sa se suprapuna 



64 



65 






wrtstea sancfu time 

peste primele asezari si de asta data ele au venit din Mka Valah e l'*le celor peste 300.000 romani din Serbia, numai pentru a pastra 
(Ohenia) si din Banatul Tinrisoarei. Bpnetenia ei. 

Insemnatatea numerica a populatiei romanesti din Serbia nu 1 Un guvern care nu ingaduie cea mai elementara libertate 
este de loc de lepadat Ea numari astazi mai bine de 340.000 sufleteB^olara §1 bisericeasca supusilor sai romani este neandoios ca nu ar 
pornirea ei fund aceea de a intinde si de a se inmulti. Bputea decat sa inabuse si sa impiedice cu cea din urma asprime orice 
■m§care iredenta, orice impotrivire mai darza, care ar putea sa aiba un 

Daca am socoti ca numarul romanilor, de la 1859 si pariB asu net in strainatate. 
acum a crescut tot atat cat si acela al sarbUor, noi ar trebui sa a\ Dar, rominii din Serbia spera ca de acum inainte obiceiurile 

astazi fa{a de cei 700.000 locuitori, cM loeuiese in cele patru judepBrecutului vor inceta. 

sarbesti, ceva mai mult de 300.000 romani si aproape 400.000 sari i j Principiile wilsoniene care au fost primite de toata lumea si 

Iar daca cifra rcmamtor din jude$ele Pojarevat si Craina (261,588) «B nai ^es de poporul sarb aceste principii in numele carora iugoslavii, 
caror populate este in mare majoritate romaneasca (80 %), adaagaoB ? 1 ata ?i a cati sunt cer sa tie alipip: la regatul sirb, trebuie sa fie aduse 
si pe aceea a celorlalte doui jodefe (81.871), unde populanaB* implinire si in ceea ce ne priveste. 

romaneasca este cd popn de 20-30%, se ajunge chiar pana la cifra k | Nu sarbii sunt aceia care ar putea sa ne opreasca de a cere 

340.000 romani. B^est lucru. De aceea noi le cerem la Conferin|a pentru pace, pe 

Pe cand statistica oficiala se srraduia sa ascunda numariB eme iul principiilor wilsoniene, dreptul de a fi alipiti la frajii nostri 
adev&rat al romanilor. ocarmuirea s-« ocupat si ea si rucreze liB'beri din regat. Acesta este pentru noi singurul mijloc de a ne asigura 
"sarbizarea lor". Limba romaneasca a fost gonita din biserica si cirfil<M ibera noastra dezvoltare ca si aceea a culturii noastre intelectuale, in 
sfinte romanesti an fost arse. ir^rebampHta limbii romanesti in 9coliM imba noastra nationals si e singura noastra chezasie ca nu se vor mai 
pentru copin romani a fost oprita. J™ 6 P»edici libertatii noastre scolare, religioase si politice. Noi vrem 
B 1 c erem sa ni se dea ceea ce s-a dat si altor ramuri ale poporului 

impotriva aeestei politici de inabusire si de "swbizare'M^osIav. 
romarm din Serbia n-an putat si opuaa decat o impotrivire indarjifl jj^ Noi locuim pe insasi frontiera care desparte Serbia de 

muta. N-au dat inapoi din nici un poact de vedere. Daci mm am oy° ma nia si teritoriul pe care il ocupam alcatuieste un fel de iesind in 
impotrivirea pana la rascoaii este ca intotdeauna, an foat indemnap' ij 1 'J'ocul teritoriilor romanesti. Acest fapt indreptajeste nazuin|ele 
nu o faca de citre frafii tor din regat, ori de cate ori s-au das lB oa stre si de o mare tarie dreptului nostru care se trage din principiul 
Bucuresti pentru a le cere spnjaal lor prieteneac, pe tist^'^Man. 

conducatorii din Beigrad. In doui randuri, la 1904 si 1906, mrninM Noi ne-am varsat sangele fara precupefire pentru Serbia in 

dmjudeiPojwwifwtriiiiiskBacwestiiBie^^ doua razboaie balcanice, de la 1914. Divizia romaneasca din 

senmat de top fruatasii roojfcrilor dm jadef, prin care najaa faaBB^B" 1100 a fost citata printre cele mai brave, in lupta disperati impotriva 
roraan fierbmte sa intervini pe laoga ed sarb spre a le "■ifiiaii dwpl^ 13111 ^"! comun. La randul sau, poporul sarb ne datoreaza libertatea 
de a avea scoali si biserici iliiaanli La 1913, tocaaorii «■ jadejOT neatamarea, pe care le-am castigat prin sfortarile comune, la care 
Craina au facut la -Bucuresti © ce rer e iiwiaJnllrian Qmmomi <*■" luat P arte fra l n nostri caie au mwix §i cei care au supraviefuit: acei 
Bucuresti insi cu inima usoari n-« fna* seaoaa de dornaak lateaaeia* i 



67 






untromani -Cristea Sandu Timoc 



I 



care au luptat in Serbia, in Romania, ca §i in Austro-Ungaria. Ei prin 
grelele lor sacrificii, ne-au rascumparat dreptul la libertate. 

In acest razboi a curs prea mult sange §i prea multe milioace 
de oameni au murit luptand impotriva impilarii, pentru ca o data pacea 
mcheiati, sa mai ramana fara priciiii intemeiate, popoare sau parp! de 
popoare subjugate, ca noi. 

Daci mai este dreptate la fel pentru toata lumea, pe temeiul 
ei, cerem de la Conferin|a pentru pace sa ni se faca dreptate si avera 
convingerea ci cererea noastra nu poate fi inlaturata. 

Dr. Atanasie Popovici 

Presedintele Ccmrtetuhn National al Romanilor din Serbia 

Memorial romanilor dm Croons prezeotat de catre A.Popovici la Confennja de pace de la Par; 
Bucuresti. 1919. lb. Francezi, traducere in "Romami dm Turcia", volumul HI, Bucure$u, 194? 
p. 111-114 



144 

1941 aprilie 23, Bucure?ti Memoriul adresat de Miha 
Amonescu lui Manfred von Killinger, ministrui 
Germaniei la Bucuresti. cu privire la situapa populate: 
romanesti din Macedonia si Valea Timocuhri. 

(...) Banatul este romanesc. 
Transilvania este romaneasca. 

O intreagS regiune este romaneasca in Balcani. de la Timoc Is 
Bitolia spre Salome. 

Si totusi Romania a pierdut Cadrilaterul §i o parte mare die 
Transilvania; n-a incorporat Banatul. iar acum pierde in favoare 
Bulgariei al doilea grup de populate romaneasca. 

Pretentiile ?i drepturile Romaniei asupra Banatului au fost 
intotdeauna recunoscute; Ion Bratianu s-a retras de la Conferinta d( 
pace de la 191 8-1 9 19 pentru ca. de§i formal recunoscute ca dreptur. 
etnice romanesti. s-a considerat ca trebuie sa dea Belgradului c 







acoperire teritoriaia strategica, fiind prea aproape de frontiera. Acesta 
a fost singurul motiv care a explicat amputarea Banatului 
romanesc(...). 

Romania s-a micsorat, litoralul sau maritim a fost redus, 
teritoriul tampon intre slavi (Dobrogea) a fost comprimat, in timp ce 
drepturile si situapa rasiala, politica, economica si strategica a 
Bulgariei sporesc considerabil. 

Acest popor loveste in interesele etnice romanesti in Balcani, 
care au fost totdeauna legate de schimburile teritoriale bulgaro-turce. 

Prin noua ordine teritoriala favorabila Bulgariei, alp 600.000 
romani ar ramane fara drepturile legitime ale rasei si r ajionalitatii. 

Aceasta ar fi o noua lovitura nedreapta adusa naplunii 
romanesti, tocmai cand romanii macedoneni credeau ca conferinta de 
pace presidata de spiritul rasei va recunoaste drepturi pe care 
Conferinpi de la 1 9 1 8 nu le-a acordat (...). 

Sohipj: 

1. Romania cere o revizuire a tuturor granitelor din sud-estul 
Europei fata de toate farile din acest sector si care au castigat teritorii 
in 1940-1941, intrucat au fost radical schimbate condiplile echilibrului 
politic prin evenimentele din Balcani si Iugoslavia. 

2. Romania crede ca schimbarile in Balcani nu se pot face in 
interesul exclusiv al Bulgariei, farS ca interesele Europene ale 
Germaniei si Axei sS fie atinse si drepturile Romaniei jertfite. 

De aceea propune: 

a) O Macedonie libera, in care s& intre si populapile 
romanesti. 

b) Un teritoriu romanesc recunoscut populaplei romanesti de 
pe Valea Tnnocului si a Vardarului sSu; 

c) Un condominium, o consuveranitate germano-romano- 
italiana (eventual bulgarS) pentru regiunea Timocului, adicS a fasiei 
de-a lungul grani^ei bulgare actuale pan£ la Belgrad, Nis, Skopje si in 
jos spre Salonic: 



68 



69 






I 



yiakiisurtt romani - n ristea Sandu Timoc 

Un asemenea condominium a fost adoptat prin tratatu! 
germano-roman din 1918 privitor la Dobrogea, desi era pamant 
romanesc; cu atat mai mult ar putea deci fi adoptat Intr-o regiune cu 
populate variata si in care pe langa populatia romaneasca sunt 
interese germane §i italiene. Aceste formule ar asigura echilibrul in 
Balcani. ar apara drepturile romanilor din regiune, ar separa massa 
sarba de cea buigara si ar ocroti linia Belgrad-Salonic, care capata o 
importanta tot mai mare in noua situatie europeana (vechiul drum 
Morava- Vardar al lui Frederic Barbarossa). 

In orice caz, Romania infelege sa revendice cu hotarare 
drepturile sale asupra Cadrilateruiui, nu numai ca o revizuire a unei 
situatii nedrepte, dar si in interesul echilibrului politic, acum cand 
Bulgaria castiga un important litoral si noi posesiuni litorale in 
Balcani. 

Generalul Antonescu si guvemul roman roaga pe excelenta 
sa, dommri nrinistru sa binevoiasca a transmite acest punct de vedere 
pe care domnul rninistru Antonescu 1-a dezvoltat oral, si sa exprime 
credinta sincera a guvemului roman ca si tuatia sa externa si interna va 
fi inteleasa. 

De aceea. generalul Antonescu roaga sa se intervina pe langa 
dl. Ministru de externe a-l informa asupra evolutiei acestor probleme. 

Daca o conferinla este in perspective, generalul Antonescu 
roaga pe dl. Ministru sa binevoiasca a inlesni cunoasterea amanuntita 
a punctului de vedere roman, eventual printr-un contact direct Dl. 
Ministru Antonescu ar putea intovarasi pe dl. Ministru in aceasta 
calatorie de informare si prezentare a punctului de vedere romanesc. 

Domnul general spent ca nu se va lua nici o hotarare in fond 
inainte de a fi ascultat personal, in asa fel ca daca o decizie este 
irninenta roaga sa fie informat pentru a vedea daca nu este cazul sa 
piece personal pentru sustinerea intereselor vitale ale neamului si 
guvemului sau. 

23 aprilie 1941, Bucuresti. 

Artuva Muusterului AlaccrUor Externe. fond Germania, volumul 82, f 271-276; vezi 51 I 
ConsUntm DrSgan. Antonescu. moresoiul Romdniei ft razboaiele de re intre g ite , volumul m, p 
154-156 



70 



Vlahii sunt romdrti - Cristea 



145 



1941 aprilie 29. Memoriul reprezentai^ilor autorizap ai 
romanilor din Timoc si Banat adresat generalului Ion 
Antonescu, conducatorul statului roman privind 
drepturile romanilor din aceste regiiini istorice. 

Domnule General, 

Infrangerea militara a Iugoslaviei urmata de dezmembrarea 
acestui stat poliglot actualizeaza - azi ca niciodata - si problema 
mereu deschisa a dezrobirii romanilor din Timoc si Banat. 



Poporul roman din Banat si Timoc isi indreapta privirile catre 
patria mama, Romania, in baza dreptului sau istoric si etnic si in 
temeiul principiilor care stau la baza nob' ordine europen, preconizata 
de marele fuhrer al Reichului si ducele Musolim. si cere imediata 
incorporare a celor aproape 1/2 milioane de romani care loeuiese in 
masse compacte in Banat si regiunile dintre Tisa si Dunare, iar in 
Timoc intre Dunare, Morava si la snd de raul Timoc, constituind 
astfel o parte integrant! a unitafii etnice si geografica a pamantului 
romanesc. 

Aceste regiuni locuite de romani au fost leaganul unde s-a 
format poporul romanesc, unde a trait nealterat in credinta, limba si 
tradifie romaneasca, cu toate vitregiile dusmanoase ale stapanitorilor 
can tindeau la asimilarea lor, insa fara rezultat, cu toate ca li s-a rapit 
biserica stramefSMca, fi au fost educati in scoli straine, iar printr-o 
propaganda coatinua s-a incercat a i se infiltra disprepal si ura pentru 
tot con ce eate romanesc. 



Romanii din Timoc, Craina si Morava au avut cea mai 

-imilitoare situatie dintre top romanii din Peninsula Balcanica. 

Biserica p minastirile lor nafionale au fost desfiintate si incadrate cu 

Au\ ki biserica ortodoxa sarbeasca. El nu a avut niciodata scoala 



71 



Vlahil sunt romani - Cristea Sandu Timot 

. . . ■ ,' ■ ■ 

romaneasca. Lipsifi de conducStorii intelectuali, cari erau prin metode 
de constrangere asimilati, n-au putut avea nici o viata culturala 
Organizatiile lor economice cooperative au fost intr-o stricta 
dependenfa de organizatiile centrale sarbesti din Belgrad si urmareau 
acelasi scop, sarbizarea. Fa|a de aceasta opresiime de ordin national 
si economic ei au avut totusi o aparenta libertate individuals. 

Singurul reazim in viafa acestui popor a fost izvorul nesecat al 
taranimii romanesti, care prin limba, tradifia si obiceiurile lor din 
stramosi au pastrat entitatea romaneasca nealterata, din veac in veac. 
Aceasta regiune locuha de peste 75% romani a fost in intregime 
neglijatS de stapanirea sarbeasca. Bogatiile in minereuri pe care le are 
au fost si sunt abia *n mica masura exploatate, detinand totusi un mare 
procent din totalul exploatarilor efectuate de statul Jugoslav. Fa{a de 
aceste bogatii. pe care le-a dat aceasta regiune romaneasca, asistenta 
centralists a Belgradului a fost aproape inexistenta. §i acestui fapt i se 
datoreste ca romanii din Timoc, Morava si Craina si-au putut menplne 
nationalitatea. 

Aceasta regiune romaneasca. populata cu peste 350.000 
romani, este in primejdie de a fi atribuita Bulgariei, care in 
expansiunea ei imperialista nu cunoaste limite. Bogatiile imense ale 
Timocului si situatia lui geografica stimuleaza poftele bulgarilor. 

Fata de acest pericol, de o si mai mare robie, ce i-ar ameninta 
pe frajii nostri din Timoc. Romania trebuie sa actioneze cu toata 
hotararea, fiind in plinatatea drepturilor ei incontestabile de a-si ocroti 
pe fii ei buni §i de acelasi sange de dincolo de Dunare, inglobandu-i in 
statul romanesc. cu atat mai ales, cu cat in aceasta regiune elementul 
bulgaresc este absolut inexistent. 

Dealtfel, preten^iunile bigarilor sunt nejustificate si prin faptul 
ca :nsasi pe teritoriul Bulgariei. in continuarea asezarii romanesti de 
pe valea Timocului, elementul romanesc este cu mult mai numeros 
decat eel bulgaresc. Dimpotriva, o rotunjire in spre Vidin ar 
corespunde cu mult mai just realitatii etnicului romanesc. 



Ramane insa deschisa in Balcani, problema romanilor din 
Serbia de sud, Albania si Grecia, care va trebui sa fie rezolvata in mod 
echitabil si cu toata demnitatea. 

Suntem ferm convinsi, Domnule General, ca Domnia-voastra 
cu intreg guvernul veti reusi, in aceste momente unice in istoria 
noastra, sa duceti la izbanda deplina imperativul romanesc de azi; 

Unirea romanilor din intregul Banat si Timoc, cu patria 
mama. 

Implorand pronia cereasca ca gandul de veacuri al celor mai 
oropsite populafii romanesti, sa vada cat mai curand zorile unei vieti 
aafionale, va rugam sa primiti un neclintit indemn frajesc si romanesc 
?i intregul nostra devotament. 

Bucuresti, 29 Aprilie 1941 

In numele romanilor din Timoc si Banat: 
(ss) Dr. Alexandru S.Butoarca 

Pr. Adam Fistea 
Pr. Qieorghe I. SuveJca 
Domniei sale 

Domnului general Ion Antonescu 
conducatorul statului roman si 
presedintele Consiliului de ministri 

Bucuresti 

lArtiva Mmistenilni Ahcerikx Exteme, fond Romania, dosar 71/1920-1944, volumul 59, f 1- 
y-X lb. Franceza. 



156 



1945 iulie 26 Memoriul adresaj mare$alului fi preyed intelui 
lugoslaviei. I. Broz Tito, privmd nrrortatca desflfurahi 



72 



73 



— S= 



Vlahii sunt romam 



te& Sarrdu Jrmoi 



invi^niantuiui 51 shijbei 
Craina. Tunoc, Morava 51 
Timoc. 



J 



Tovarase Maresal, 

Exprimand dorinta intima a poporuhri roman (sau viab) dii 
judetele Craina. Tiraoc, Morava si Pojareva$, 
onoarea a snpune Excekz$at voastw acest 
denntelor noastre supreme, ce aaBMfal 

Poporui roman (sau vtah) dm 
pasnic, se zbate de veaeuri in svdori p -itrtirin, Saaei fi nTTfflw 1 !, fen 
ca guverneie precedente si-i fi acotdat oca 

Staristica oficiala a Serbia ne 
ccntradictorii. dupi cum urraeasca am jot: 





Actuaimente numarul aproxanativ a 
400.000 suflete, cari traaesc in 282 
staristica oficiala a Serbia! m ami 1S46 si 1S66. 

Dar indiferent da ataaaml si pi ' mau Ba t pe ca»-l reprezur i 
conaponaiii nostri, un fact MW» stabfik, ca de Ja 
conchide. ca in mod practic roaoaan (an vlabii) dm 
singurii mana dreapta a ssrbiior cu care 
pe campui de lupta cat si la brazda plugsetB is aaw de 

Fiindca in afarft de roauBB (vlairi) si sarbi a 
existau intru incepat in Serbia, ciraeatana ■Tr , v>- fi 
apararea patriei invadate fi uzutpate de fen* 
ea si-a dat roadek in sirurile de riabwne caw aa foat 
comun. 




^lovenii, muntenegrenii, bosniacii, macedonenii si celelalte neamuri 
leslave din Iugoslavia. 

Dar romanii (vlahii) nici in lupta de eliberare a patriei noastre 
cotropite de criminalii germani - incendiatorii lumii - n-au lipsit. 

Contribupa a fost in functie de pozitia geografica in care se 
uibariscTa germanii si ratacitii cari au ascultat de Draja Mihailovici, 
Nedici si Liotici. Suferinfele poporului de pe urma acestora au fost 
mgrozitoare si cei mai buni intelectuali ai nostri au fost masacrati de 
-atre etnicii nationalisti sub pretextul ca sunt comunisti. Putine, foarte 
putine, sunt satele la noi care n-au dat jerfe pe cei mai buni fii, acuzati 
fiind de colaborare sau comunism. 

Nempi au ajuns ca impotriva unor astfel de sate in care 

revolta romanilor (vlahilor) a fost mai incapapinata si mai hotarata 

ttfe rentru sprijinirea partizanilor si armatei de eliberare, sa foloseasca 

sana si bombardiere. In felul acesta a fost distrus satul de aproape 

^000 (vezi fotografia cu satul Zlot bombardat) vlabi numit Zlot si 

odgorj, unde era leaganul comunismului pentru noi. Alte sate au fost 

rse; si in randul acestora cade: Savinat (Zaiecearski), Vitovnifa 

Mlavski) si Mala Vrbita (Kraijna). 

Mai departe in razboiul total de eliberare, copiii nostri si-au 
■t cu mandrie viato pe altarul patriei noastre. Nu exista sat vlah care 
a nu aibe de la 5 la 150 de eroi cizuti in lupta impotriva barbarilor 
nnani si tradatorii vecinici ai satului: Draja, Nedici si Liotici. 



In anul 19)4-1918. tot vlahii an ataaarat prima 

sarbi pe cresteie Kaknakceaianului si caaaaa Sateekuhu. 
anitatea lugoslaviei, la care s-au alipit frarii 



de 



74 



Permitep-ne sa va marturisim, ca vedem in Excelenpi voastra 
3u numai un salvator al nostru personal, dar pe acel providential sef al 
tatului fara care acesta s-ar fi prabusit in lupte interne si soviniste 
'cntru suprematie in duhul luptelor rasiste. 

In litera programului ce ap elaborat inca din 29 XI 1943 si 
'nn care nationalitatilor neslave urmeaza si li se acorde toate 
repturile rationale, in primul rand scoala si biserica in limba 
laterni, indraznim, respirand nestingheriti de forta jandarmilor din 
-cut, sa va prezentam umila. dar capitala noastra cerere. 

In primul rand, noi vlahii am avut pana dupi 1833 inca mult 
^p preoti cari slujeau in limba parinp'lor nostri. Dar conducatorii de 



75 






fimoc 



Vlahii smtromdni - Cristea Sandu Ti 



atunci ne-au confundat definitiv cu fratii sarbi. desi taranii a&rbi 
straini de sovinismul nejustificat al guvernelor de atunci, ne nume; 
ca si acum vlahi sau romani. In locul preotilor vlahi la care tinea at v 
de mult lumea noastra, s-au adus preoti ce nu serveau in limba 
poporului si astfel intre poporul vlah si preoti s-a sapat prapastia 
Lumea neantelegand pe preot a renunfat sa mai mearga la biseric 
Noua ne-ar conveni sa avem preoti chiar mai putin p vcgatiti, 
credinciosi si sa ne slujeasca in limba materna. 

Trecand la scoala, aici situatia este foarte trista. Copilul care 
pana la 7 ani nu a auzit o vorba sarbeasca cum ajunge in clasa 
invatatorului nefolosind limba lui absolut deloc si sub teroare, il 
forteaza sa vorbeasca sarbeste. Inchipuiti-va tovarase maresal, tirania 
aplicata de unguri, austrieci si italieni asupra confratilor nostri, tirania 
pe care in parte poate ati trait-o. Copilul astfel, nu intelege nimic 
ruge de scoala. S-a constatat in baza de date, ca numai 10-40% din 
copiii vlahilor frecventeaza cursurile scolii primare in timp de pace, 
iar in timp de razboi doar 5-20%. Chiar acei copii care termina scoala 
nu pot asimila nimic temeinic nestiind sa citeasca, scrie, socoti, vorbi 
sarbeste, precum si celelalte obiecte de invatarnant. Din acest motr 
parintii descurajati nici nu se mai intereseaza de scoala si silesc copiii 
sa mearga la alte indeletniciri ce n-au vre-o legatura cu scoala. Timp 
de 5 ani tremura bietii nostri copii fara ca in acest timp sa fie capabili 
macar sa vorbeasca sarbeste. lata un motiv pentru care nu veti gasi 
vlahi in serviciile de stat decat foarte rar, iar intelectuali nici chiar 1 la 
99%. Poporul nostra este in majoritate absoluta analfabet, fapt care ne 
doare si nu face cinste statului nostra. Daca nu se iau masuri radicak 
de transformare in duhul legilor statelor democratice scoli in limba 
materna si a statului noi vom ramane cu certitudine oaza cea mai 
inculta din Europa si astfel nu ne vom putea ' incadra in randul 
popoarelor si statelor progresiste. fiindca unde nu este cultura este si 
mizerie sociala. 

Suntem convinsi ca nu vep abdica de la bazele de organizare 
democratica a statului, baze care au fost fixate in ziua istorica de la 29 
noiembne 1943. Ne-dam seama ca persistenta in aceasta complete 
lipsa de cultura si analfabetism. nu mai poate fi compatibili cu epoca 



in care traim. In iuresul pentru intrecere culturala a tarilor progresiste 
si democratice, Iugoslavia noastra, nu trebuie sa fie cea din urma, sau 
mijloc, tolerand cultura unor minoritafi in limba materna cum sunt 
nemtii si ungurii si nedreptapjidu-le pe cele mai retrase, modeste §i 
muncitoare, asa cum este situapla vlahilor. 

Nu cerem de la statul federativ iugoslav nici pamant nici bani. 
Cerem sa ni se respecte eel mai elementar drept care pana in prezent 
din intentii soviniste nu ni s-a acordat. Noi de secole am dat munpl de 
oase §i rauri de sange pe altaral patriei noastre sarbesti si Iugoslave, 
iar in schimb, noua ni s-a varat de regimuri in inimi teama de a nu ne 
folosi de limba noastra parinteasca in institupile de cultura. 

Tovarase Maresal, 

-In duhul jertfelor noastre pentru independent, unitatea si 
eliberarea alaturi de sarbi a tuturor popoarelor din Serbia si 
Iugoslavia: 

- In duhul ideilor de dezrobire sociala si culturala, pentru care 
ati definitivat cea mai stralucita revolutie din istoria noastra si pentru 
care au murit, sperand in materializarea ei, sute de mii de partizani din 
toate popoarele slave si neslave din Iugoslavia. 

- In duhul ideilor de cultura in limba materna pe care 
partizanii, deputatii si soldatii iugoslavi. le-au trambi^at in satele 
noastre. Va rugam tovarase maresal sa binevoiti a ne aproba cele de 
mai jos: 

1. Instruirea copiilor nostri in scoala in limba materna, cu 
ajutorul careia sa invete si limba statului nostra sarbesc, pe care 
numai astfel o putem cu usurinta asimila. 

Instractia rugam sa se faca cu ajutorul invatatorilor vlahi care 
cunosc cele doua limbi: sarba si vlaha. in satele in care asemenea 
invatatori nu stmt, sa fie folositi deocamdata preoti si aceia care au 
terminat 4 clase de liceu cunoscand insa limba vlaha de la parinti. 

2. Permisiunea ca in biserici sa avem preoti care sa ne 
slujeasca in limba materna asa cum am avut sub turci si pana in 
timpul regelui Milan. Acolo unde nu ajung preopli ne permitem a va 
ruga sa se aprobe sa sen easca camaretii care au experienfa. Primim 



76 



77 






ca sa sustinem in mod material pe preotii sau cantaretii ce slujesc pe 
intelesul poporului. 

3. Rugam sa se dispuna ca invatatorii si preotii vlahi ce se aflf 
cu servicii in afara de judetele si satele in care sunt vlahi si in care s- 
au nascut. sa fie repus fiecare in satul vlah de origine. Sa avem preoti 
si invafatori in fiecare sat din tabelul anexat, ce a fost extras din 
statistic a oficiala a Serbiei din 1846 si 1866. 

Tovarase Maresal. 

Poporul nostru, caruia inca nu i s-a sters teama de jandarmi si 
sovinistii din trecut, asteapta cu incredere aceste infaptuiri noi de la 
Excelenja voastra si inaltul guvem ce-1 conduceti. V-am socotit 
parintele si salvatorul nostru de cand ati inceput revolutia si permiteti- 
ne sa credem ca veti accepta sa va ramanemx;ei mai supusi muncitori. 
cinstiti si devotati fii. 

ss Cristea Sandu Timoc 

Arfaiva Mimstenilui Afacenlor Exteme, fond Iugoslavia, 1945-1947, volumul 2, nepaginat 



157 

1946 ianuarie 29, Sofia. Referat ai profesorului C. 
Velichi. lector de limba si literatura romana la 
Universitatea din Sofia cu privire la "Situapa romaniloi 
din Bulgaria''. 

Toate recensamintele au fost publicate de Directia statisticei 
bulgare incepand din 1909, cand s-a publicat primul "Annuaire 
statistique du royaume de Bulgarie. Premiere annee" (1909), Sofia. 
1910. 

In total s-au publicat 34 volume, ultimul aparand in 1942. 

In aceste volume se dau date dupa recensamantul din 1909. 
1905, 1910, 1920. 1926. 1934 si 1938. 

Din nefericire nici unul dintre aceste volume nu cuprinde vreo 
statistics a comunelor pe nationalitari luate dupa origine sau limba. 



78 



Dorinta de a ascunde numarul populafiei romanesti si 
aromanesti apare in mod evident Daca recensamintele mai vechi 
(1900, 1905 si 1910) arata populatia romaneasca dupa origine si dupa 
limba, recensitoantul din 1920 si 1926 mentioneaza populatia 
romaneasca si aromaneasca numai la statistica pe nationalitati. Aceste 
: ecensaminte dau si istttiaHni locuitorilor regatului, dupa limba pe 
care o vorbesc, dar limba romana nu este mentionata pentru 
recensamintele din 1926, 1934 ?i 1938. 

Ultimul recensamant care arata existenfa romanilor (dupa 
limba) este recensamantul din 1920. De altfel si dupa originea etnica, 
romanii nu mai sunt amintip decat in recensamantul din 1926. 
Incepand cu anul 1938, nu se mai dau nici statistic! pe nafionalitati 
decat pentru orasul Sofia.Adaugam c4 toate recensamintele cuprind o 
statistica geaerala dupa limba pe care o vorbesc locuitorii regatului. 

Aceasta statistica imparte insa populatia Bulgariei (dupa 
tinuturi) in doua man grape - cei ce vorbesc limba bulgara - cei ce 
vorbesc limbi straine. 

Aceste anuare statistice se gasesc greu in comert. Se pot gasi 
insa in bibliotecile din Sofia. Rezultatele se dau mai jos. Ele cuprind 
toate datele ce se pot cuiege refiwitor la numarul populatiei romanesti 
?i aronritaesti din Bulgaria. 
Wtmrirtd romdmlor dupd limba 




Vlahn sunt romani - Ctistea 



ptttj 46. : y--" : ■■ " 

J923-1924 , 
St>JiuJ'>2>... 
PJg.:L~t 

UHtfXXf-ll 

1'K'J-I-m- : 



In ace st numar trebuie sa adaugam pe caracaceni care sunt tod 
aromani. Pentru 1905 ei erau la orase 695, iar la sate 5469 adica total 
6128. In 1920 la orase se aflau 1 1 18, la sate 5294, adica total 6412. 

Artuva Ministenihri Afacentor Boone, fend Bulgaria, relatri cu Romania 1945/1946 
nepaginat 



160 

1946 mai 3, Belgrad. Raportul ambasadorului Tudo 
Vianu, catre ministml afacerilor exteme, Gh. Tatarescu 
privind situana scolilor romanesti si a limbii vorbite it 1 
Banatul Iugoslav si pe Valea Timocului. 

Domnule Vice-presedinte al consiliului, 

Am onoarea a va raporta ca Uniunea culturala a rornanilor dio| 
Banatul iugoslav a organizat in seara de 28 aprilie a.c, o reprezentap 
de cantece si dansuri romanesti, cu concursul elevilor si elevelo 
Liceului romanesc si a §coalei normale din Var^et, in orasul Pancevo 
Am tost invitat, impreuna cu top membrii misiunii noastre, sa ia 
parte ia aceasta manifestare, care a fost precedata de un banchet. 
gaseau de fapi, in afara de numerosi romani si de autoritaple iugosla 
din Pancevo, dl. Dr. Kosta Grubasici, subsecretar de stat la I 
sarb si Instructiunei Publice. 

La banchet-s-au rostit discursuri si anume de dnii Coriola 
Lupsici. secretar al uniunii culturale a romanilor din Banatul Iugoslav 



lost deputat si actualmente funcp^onar la Prefecture din Pancevo, apoi 
pi. Bogdanov, secretarul Prefecturii, de subsemnatul si la urma, de dl. 
r. Kosta Grubasici, ca reprezentant al guvernului sarb. 

In vorbirea mea, mi-am exprimat satisfactia de a fi fost 
jhemat a lua parte la o manifestare de culture a romanilor din Banatul 
Iugoslav, lasap" liber sa se manifeste in limba si conform tradipilor lor; 
-am exprimat apoi speranfa in intensificarea schimburilor culturale 
romano-iugoslave si am inchinat pentru prietenia dintre poporul 
foman si popoarele Iugoslaviei. 

In raspunsul pe care 1-am primit, domnul subsecretar de stat 
p Kosta Grubasici m-a asigurat ca una din directivde politice pe 
pre le urmeaza actualul regim iugoslav este sa se favorizeze 
pz\oltarea culturala in forme originale, a tuturor na^unilor intrunite 
[stazi in noua Republics Federativa Populara a Iugoslaviei. 
Jumnealui a aratat ca 4.000 de copii romani invaja in scoliie 
Iugoslaviei, in limba lor naponala. Domnul Grubascici s-a alaturat cu 
pulta caldura speran|elor infapsate de mine, exprimand si dansul 
lorinta unei cunoasteri mai apropiate si a adancirii prieteniei dintre 
\ opoarele noastre. 

In timpul convorbirii pe care am avut-o la rr.asa. si mai tarziu 

|u domnul subsecretar de stat Kosta Grubasici, s-a prezentat prilejul 

|e a vorbi §i despre romanii din Timoc, a caror dezvoltare populara, 

pident inferioara celor din Banatul iugoslav, d-sa este eel dintai care 

regreta. Dl. Grubasici este insa de parere ca populapa de obarsie 

^maneasca de pe Valea Timocului vorbeste astazi un dialect romano- 

rb care ar alcatui adevarata ei limba nationala si ca §coala 

3manilor timocem ar putea sa se dezvolte in acest dialect, indata ce 

vor stabili normele ei gramaticale si se vor scrie manualele 

|lementare de care ar avea nevoie. Am replicat ca romanii trmoceni, 

singura lor publicatie periodica "Vorba Noastra" tiparita cu 

a ractere cbirilice, intrebuinteaza forme destul de apropiate de acele 

F limbii Irterare lomane, ca deosebirile csre pot fi semnalate sunt 

[iai mult de caracter fonetic si ca, deoarece aceasta limba este scrisa 

mjeleasa de romanii timoceni, nu-mi apare limp>A» motivul pentru 



81 



I 



nl -Cristea Sandu Timoc 



I 



- Cristea Sandu Timoc 



care scoala timocenilor ar trebui sa adopte ca instrument de propuner 
dialectul romano-sarb despre care vorbea dl. Grubasici. Cum nu er 
momentul de a insista asupra problemei filologice pe care o pusese i 
Grubasici, am amanat, pentru alta imprejurare, discutia cu d-sa. 

Ambasadorul Romaniei la Belg . 
(ss) T. Vian 

Arfciva Minislerolui A&ceriior Exteme, fond lugoslavia, nunontap. 1945-1947, Volumu ] 
nepagmat 



161 

1946 decembrie 11, Bucitre?ti. Informare redactata i 
C. Sandu Timoc, adresata ministrului afacerilor extern 
Gheorghe Tatarescu privind situapa populam 
romanesti din lugoslavia in raport cu celelalte minori : . 
naponak. 

Domnule Ministru, 

Referitor la politica minoritara a actualului guvem t 
R-FP Jugoslavia, fata de minoritatea romana, am onoarea a supun 
Exceleniei voastre, cu titlu de informare, urmatoarele: 

Pentru a ilustra mai bine situatia cultural^ si politica 
elementului romanesc in raport cu celelalte minoritati, sa-mi & 
ingaduit a expune mai intai politica rugoslavS fapi de minoritatile sal' 
de peste hotare. 

Calauzit de principiul libertapi naponalitaplo, bazat ? 
consolidarea interna si probabil impins de considerapunea de a nu - 
ocazie la critici din partea opozitiei, guvemul prezidat de catn 
maresalul Iosif Broz Tito arata o deosebita importanpi chestiu , 
iugoslavilor de peste hotare. 

Conform constitupei iugoslave din 29 noiembrie 1945 
statutul minoritaplor etnice din lugoslavia este mult mai democn 
decat eel din trecr^ 



In lugoslavia veche urmatoarele nationalititi se bucurau de un 
statut juridic: gennanii, ungurii, tari§ti - refugiap^ si slovacii. 

Fara a fi recunoscuti "de jure" ca o minoritate, romanii din 
Banatul iugoslav "de facto" se bucurau de drepturi culturale in baaa 
onvenpei scolare incheiata in anul 1934 la Belgrad. 

In actuala Iugoslavie exista un statut minoritar pentru: unguri, 
macedoneni (dialect bulgar), slovaci si rusii pnisti refugiap;, iar in 
plus pentru albanezi (ce au si o provincie autonoma a lor: Cosovo- 
Metohia), italienii din Istria zona B si musulmanii din Bosnia. 

Romanii din Banatul iugoslav se bucurS de institutiile 
culturale (scoli primare, biserici, un liceu §i o scoala normals) 
irevazute de convenpa scolara ramasa inca in vigoare, dar nu li se 
recunoaste "de jure" calitatea de minoritate. 

Singurele nationalitap cari actualmente nu au nici o scoala §i 

nici o biserica in limba parinteasca sunt romanii macedoneni (30.000 

ocuitori) ?i romanii timoceni (450.000). Romanii macedoneni aveau 

lo biserica la Bitolia (Monastir) dar, prin expulzarea in Romania, acum 

doua luni, a parohului titular, aceasta a ramas inchisS si am aflat in 

tltimul timp ca este vorba sa vinl un preot bulgar. 

Din cele expuse mai sus conchidem ca desi constitupa 
iugoslava este bazata pe principii democratice, numai trei minoritap 
au obpjiut dupa acest razboi calitatea de minoritate, restul, adica 
tocmai romanii, nu au nici "de jurt" ?i nici "de facto" (exceppe 
romanii din Banat) calitatea de minoritate si implicit nici un drept la 
^coli §i biserici in limba materna. 

Este momentul sa se sublinieze, ca la Conferinpi de Pace din 
1919. la St. Germain, Pasici a recunoscut calitatea de minoritate 
etnica a tuturor na^onalitaplor din teritoriile anexate atunci de 
lugoslavia ?i nimeni dintre delega^ii Romaniei, din necunostinpl de 
cauza, nu a atras atenp^unea delegatilor strami, cS se afl§ in fapj unei 
exceptii, intrucat in Serbia (teritoriu ce nu se anexa) exists o 
lumeroasa minoritate romaneasca care nu avea nici o libertate 
culturala. 

De atunci panS azi, acesti romani sunt confundap in mod 

pficial cu elementul sarbesc. 



83 



*a Sandu TJr, 



In actualul razboi, romanii din Timoc au dat pentru Iugoslavial 
jertfe enonne. Dintre toate nationalitatile Iugoslaviei ei au dat celel 
mai multe sacrificii, atat in trecut cat si in prezent. 

Politica Iugoslaviei vechi a fost de a-i piie in intuneric, pentml 
anu se destepta §i pentru a nu reclama drepturi culturale. Aceastal 
politica pare a se continua ca metoda si astazi. 

Singura libertate pe care o au acesti romani este zdarull 
Frontului Popular "Vorba Noastra", ce apare la Zaicear, ziar ce estel 
condus de o mana de deputati. dintre care doi, in timpul razboiului, au I 
fost refugiap la noi in fara. 

In ziua de 18 octombrie 1945, o delegare de romani timoct 
a fost primita de catre maresalul Tito, iar peste doua zile pre sal 
Iugoslava a anuntat ca s-au discutat numai chestiuni cu caracterl 
politic si economic (si nicidecum culturale). 

De la aceasta data si pana la 9 mai 1946, nu s-a vorbit de set i 
romanesti in Valea Timocului, organul Ministerului Instrucpunii al 
Republicii Sarbesti Trosvetnic Pregled", din acea zi a publicat unl 
articol sub titlul "Scob valahe in judetul Zaicear". in care se spunea ca J 
in acel jude} exista opt scoli valahe in care, desi nu se preda limbal 
valaha, totusi se foloseste si aceasta limba in scoala. 

In mod oticial. problema scolilor romanesti din Timoc nu a I 
fost ridicata niciodata. 

Concluzii 

Referindu-ma atat la situafiunea culturala a romanilor din I 
Macedonia cat si la a acelora din Timoc, cred ca apararea fiinfei lor I 
etnice este o datorie care incumba onoratului guvem roman, dar care, I 
pana la intrarea Romani ei in randul Nafiunilor Unite, nu se poate 
rezolva decat pe doua cai: 

a) Tratativele amicale directe cu guvemul iugoslav, sau 

b) Prin mijlocirea Uniunii Sovietice care desigur ci va in|elegej 
temeinicia interesului Romaniei. romanii din Timoc trebuie sa fie I 
puntea de prietenie intre Romania, Iugoslavia si Bulgaria si nul 
germenul discordi^ 



Cele doua guverne ale {arilor in care traiesc romanii timoceni, 
trebuiesc convinse ca aceasta problema nu este un motiv de 
ingrijorare pentru ele, ci o chestiune de amicip* si de justice. 



Bucuresti, 1 1 decembrie 1946 

Domniei sale, 

Domnului Ministru al Afacerilor Straine 



ss C. Sandu Timoc 



AAiva Ministerului Afccerilor Exteme, fi»d Iugoslavia, minoritip 1945-1947, volumul 2, 
nepaguut 

163 

1947 februarie 9. Articolul "Vlabii in judepil Tunoc", 
semnat de Petar Mundrici, invajator si deputat 

Judepal Tunoc cuprinde 10 plase: BolievaJ, Bor, IabucovaJ, 
Kniajevat, Zaiecear, Kladova, Salas, Negotin, Doni Milanova| §1 
Minicevo, sau: (Boljevacki, Borski, Brzo-Palancki, Zaglavski, 
Zajecarski, Kljucki, Krajinski, Negotinski, Porecki si Timocki). 

Din totalul de 10 plase, numai doua sunt locuite cu sarbi puri 
si anume: Zaglavski si Timocki. Celelalte opt plase sunt locuite mai 
mult sau mai pupn, in cea mai mare parte cu un numar mai mare de 
populate valaha si anume: 

l.Plasa Boheva|: 8 localitap; valahe, 2 mixte si 11 pur 
sarbesti, cu 53,8% valahi. 

2.Plasa Bor: 8 valahe, 1 mixta, 1 sarbeasca, cu 74% valahi. 

3.Plasa Iabucova^: 10 valahe, 1 sarbeasca, cu 89,8% valahi. 

4.Plasa Zaiecear: cu 8 valahe, 2 mixte, 10 sarbesti, cu 32,6% 

valahi. 

5.Plasa Cladova: 10 valahe, 1 mixta, 1 sarbeasca cu 89,2% 

valahi. 



' Articolul a fost publicat in ziarul "Selo", organ de presS al Partidului Agrar 
Unit 



84 



85 



valahi. 



valahi. 



6.PIasa Salas: 10 valahe, 10 sarbesti, cu 38,2% valahi. 
7.Plasa Negotin: 14 valahe, 1 mixta, 11 sarbesti, cu 56% 

S.Plasa D.MilanovaJ: 9 valahe, 2 mixte, 1 sarbeasca, cu 90% 



Plasa Kniajevat., are 72 iar plasa Timoc 17 asezari pur 
sarbesti, astfel ca din 229 asezari ale intregului judef, 135 sunt pur 
sarbesti 85 pur valahe si 9 asezari mixte cu un total de 294915 
locuitori dintre care 157593 sunt sarbi, iar 137322 valahi, ceea ce 
exprimat in procente ne da urmatoarea cifra: 53,4% sarbi si 46,6% 
valahi. 

Localiiarile mai man, cum sunt Zaiecear, sediul Comitetului 
judefean popular §i Negotin, sediul vechiului judet al Crainei, cu toate 
ca sunt orase. au o buna treime din populatie valaha. Fata de datele 
destul de precise, orasul Zaiecear este populat cu cca. 3500 valahi sau 
29,8% din totalul locuitorilor. Orasul Negotin are de asemenea destui 
valahi, procentul lor, insa nu este cunoscut. Fafa de partea orasului 
populata cu valahi, desigur ca procentul lor nu este mai mic de 1/3 din 
totalul populatiei orasului. 

Valahii stabiliti intre Dunare, Timoc, Trena Reka si Mlava. 
dupa limba trebuiesc sa faca parte din populatia romaneasca care 
viepneste pe malul stang al Dunarii, dupa religie insa, slava (patronul 
casei) si dupa cateva alte obiceiuri, acest lucru nu s-ar putea stabili. 
Prin Serbia, Macedonia, Bulgaria si Grecia exista mai multe grupe de 
valahi (sa zicem neamuri, deoarece sunt prea mici la nuraar pentru a-i 
denumi astfel) care difera foarte mult si prin limba astfel ca aproape 
nici ca se pot injelege intre ei. 

Aceste grupuri poarta urmatoarele denumiri: tzrno-vuntzi 
(lanari negri), cuto vlasi (cuto vlahi), caravlahi, vlahi, pntari, caraguni 
etc. Dupa datele cunoscute pana acum, se pare ca acest grup denumit 
vlahi este eel mai numeros si colonizat compact pe spatiul amintit din 
teritoriul Republicii Populare Serbia, si pe noi acest grup ne 
intereseaza in special. 

Daca s-ar studia serios originea acestor grupuri, se pare ca s- 
ar ajunge la concluzia ca vlahii si celelalte grupuri asemanatoare de 



pe malul drept al Dunarii, nu sunt unul si acelasi popor cu romanii de 
pe malul stang al Dunarii. Sarbii din evul mediu injelegeau sub 
numele de vlahi pe toate grupurile de ciobani din vecinatate, care nu 
erau constituite din sarbi, insa locuiau pe malul drept al Dunarii, oar 
nu facand parte din poporul roman, ci fiind bastinasi. 

Pe langa altele, deosebirea fizicului vlahilor de al romanilor, 
ne impinge la concluzia ca vlahii si romanii nu sunt un acelasi popor, 
ci ca vlahii sunt intr-adevar romanizapl, dar numai intr-atat intrucat le 
este impusa limba ei fiind in realitate un grup sau o ramasifa a 
triburilor vreunui popor bastinas al Peninsulei Balcanice. 

Vlahii din judeful Timoc s-au impartit sinjnjri in trei grupe: 
campiam (ravniciari-cei care traiesc pe campie), munceani (munteni, 
cei care traiesc in afara campiilor pe dealuri sau munfi) si ungureani 
(cei care traiesc in cei mai indepartati munti din Homoli si Kuceai). 
Acestia din urma si-au luat numele de la faptul ca in alte timpuri au 
trait sub autoritatea statului maghiar. Ungurinii insa denumesc pe 
campeni "tarani", deoarece sunt pe langa frontierele Romaniei, unde 
se numesc {Irani satenii agricultori. Cu toate ca s-a facut aceasta 
diviziune, ea s-a facut numai avandu-se in vedere terenul pe care 
traiesc, iar restul este total identic, afara de port, care la ungureni este 
mult diferit de portal campenilor si muntenilor, aproape cu total 
asemanatoare. Exista oarecare diferenfa in modalitatea mdeplinirii 
unor anumite obiceiuri, insa aceasta este fara importanta, neputand sa 
schimbe esentialul obiceiurilor. 

Arhiva Muusterului Afacerilor Exteme, food Iugoslavia, mmoritip 1945-1947, volumul 2 
nepagmat 



180 



86 



1995 august 28, Sofia. Memorandumul conducerii 
asociatiei valahilor din Bulgaria privind studierea limbii 
mateme si reanfiintarea liceului roman din Sofia. 

Stimate domrwle presedinte, 
Stimate domnitle presedinte al Adundrii Nafionale, 
Stimate domnule prim minis tru, 

Transformarile democratice care au loc in ultimii ani in {are 
noastra constituie o premiza importanta pentru garantarea §i realizarea 
in practica a drepturilor comunitatilor etnice din Bulgaria, 
corespunzator Constitutiei farii si Cartii internationale privind 
drepturile omului. 

Un rezultat direct al acestor procese pozitive este si 
restaurarea orgamzatiei valahilor si aromanilor in "Asociatia valahilor 
din Bulgaria" si inmatricularea acesteia in confonnitate cu Legea 
privind persoanele si familia pe data de 30 aprilie 1992. 

"Asociatia valahilor din Bulgaria" ("A.V.B.") este o 
organizatie apolitica cu scop neeconomic al valahilor etnici - cetafeni 
bulgari. Telul ei fundamental este pastrarea constiinjei etnice, limbii. 
cultuni. obiceiurilor §1 traditiilor valahilor etnici - cetafeni bulgari 
"A.V.B." este membra a Uniunii Federative Europene a Comunitatilor 
Etnice", al carui sediu este in orasul Flensburg - Germania. 

"Asociatia valahilor din Bulgaria" uneste partea din valahii ce 
iocuiesc in Campia dunareana, precum si pe cei din interiorul farii 
Sediul se afla in municipiul Vidin. 

Functiunile de societate de baza a "A.V.B." care coordoneaza 
activitatea societatilor valahilor aromani din Bulgaria de Sud se 
realizeaza de catre societatea valahilor-aromani din Sofia. Astfel de 
societati au fost organizate in localitatile Pestera, Rachitovo, 
Velmgrad §1 Dupni|a. In felul acesta, asociatia cuprinde cele doua 
ramuri ale valahilor din Bulgaria - romani si aromani, si unii si ceilalti 
fimd unnasi ai tracilor romanizati. 

Comunitatea etnica a valahilor este loiala fata de patria 
noastra Bulgaria. Nu odata ne-am demonstrat devotamenrul prin 



|angele varsat pe campurile de batalii pentru libertatea, integritatea 
eritoriala si independenja Bulgariei. Intotdeauna am depus eforturi §i 
straduim spre binele nostru si bunastarea ^arii noastre. Suntem 
[onvinsi ca in Jara noastra se creaza conditii mai favorabile pentru 
Pezvoltarea si conservarea pe mai departe a limbii, culturii, 
[)biceiurilor si traditiilor noastre. 

Avand in vedere aceste considerente, conducerea "Asociatiei 
} alahilor din Bulgaria" a adresat organelor competence din |ara petitii 
|i scrisori si /numere de eliberare 73/06.09. 1993, 106/24.08.1994 si 
j 06/27.03. 1995 si respectiv numere de intrare ale Ministerului 
invatamantului 250013/06.09.1993, 260020/07.09.1994 si 
260010/27.03.1995 cu rugamintea de restaurare a liceului roman din 
Sofia. 

A doua problems discutata in cadrul acestor intrevederi a fost 
Insistent noastra ca in localitatile cu o populatie mai compacts 
j alaho-romana si aromana sa se introduca in mod facultativ studiul 
limbii mateme. S-a ajuns la conceptia principals ca organele 
tompetente sa intreprinda studierea necesarS a conditiilor si 
posibihtatilor de solutionare a problemei, urmand a ne informa 
feciproc despre rezultatele la urmatoarea intrevedere. 

Propunem: 

1. Organele competente din tara sa duca la bun sfarsit 
itroducerea studiului facultativ al limbilor romane si aromane care 

nt limbi mateme ale valahilor din Bulgaria. Studierea lor sa fie 
atrodusa in localitati cu o populatie valaha compacts. 

2. Sa fie restaurat fostul Uceu roman din Sofia in localul lui 
itial din str. "Exarh losif 14 (in prezent facultate a Universitfitii de 

^conomie nationals si mondial!} 



\ RESEDINTE AL SOCIETATn PRESED. AL CONS. ADM 



89 



> * ... .v.v*-' ''■■':' m>: >:' 



iafiitskdi rOmani ~ Cristea Sandu Tinioc 

AL ASOCL^TIEI VALAHILOR D 
(LALEXANDROV) 



Vlithiiswtt fo 



/ - Castea r$a 



VALAHILOR-AROMANI 

BULGARIA 

ft. K1HURKCIEV) 



/Mtava MinismuJui Afacerilor Extern, Asociatia valahilor din Bulgaria, Vidro 

novezi despre incalcarea drepturilor omului. Hpsa de omenj^ 
toleranta si speranta crestina. 

1. Prnfesorul Nicolici de la liceul din Negotin (1900) es 
destituit pentru cS vorbea cu pSrinpi romaneste. 

2. Pastorala nr. 765 din 18 august 1899 a episcopiei 
Timoc-Zaicear, in timpul episcopului Milentie Vuic, sarb de p< 
Colubara: acesta sub ameninpirea preojilor cu pedepse disciplinary 
publics o lista in biserici cu mime slave ce urmau sa se dea copiil*- 1 
romani la botez. S-a urmSrit pierderea identitatii copiilor, slavizare 

onomasticii romanesti. 

3. La Negotin in 1909, un preot de obar§ie romaneasca a to 
dat in judecata §i acuzat de a fi propagat romanismul prin viu grai 
prin imparprea de almanahuri §i carp romanesti. Procesul s-a judec 
in dosarul %95/1909. 

4. Dr. Nicolae Lupu. fost ministru jSrSnist, poa 
corespondent cu Nicola Pasici, prim-ministru al Serbiei, cerandu-i 
mi discrimineze pe romanii timoceni din Serbia si sa le permits 
treaca vara DunSrea la munci agricole. Trecea oricine. insS roms 
nu, de frica sa nu se intoarcS aducand cu ei abecedare, biblii §i 
carp romanesti. 

In Serbia sunt socotip tradatori top aceia care scot la lveala ; 

romanii din Serbia. 

Gustav Weigand si Blok , savanp germani de reputa^ 
europeana. sunt arestap in Serbia fund prinsi ca vorbesc romaneste i 

vlahu (romanii). 

5 Prin ord. Nr. 3190 din 23 martie 1899 , se ordona 
prefectura Zaicear a jud. Timoc, interzicandu-se portal m 



ceapsS" pentru placere pentru femei si caciula pentru barbaji 
|c labaftu ") pe motive de sanatate. 

Are loc o revolts si se revine prin ordinul nr. 3928/17 mai 
|899; se indulceste ordinul pentru a nu se risca o revolts. 

Atunci 30 de romance au alcatuit o deputapune la Belgrad, 

Ue a se plange fostei regine Natalia, romanca, dar ofipirii sarbi le-au 

ungat. (Vezi Zbornik Timocke Kraiine , vol. ID, Beograd, 1931, 

I S8-90 §i Isidor Iesan . Romanii din Bosnia §i Herjegovina, Arad, 

|<>06, p.75-76) 

6. Ziarul "Pravda". Beograd , nr. 375 din 1909. O excursie de 
|i Belgrad la Negotin: "La plecarea noastra, am sunlit o mare bucurie, 
|a omul care calaioreste de placere in para sa. Dar pe drum am avut 

nuamantul de a calatori intr-o Jara strains, ne-am simpt strSini". 

"De la Petrovac, prin trecafoar<.a Goioiak si de acolo panS la 
[aicear §1 Negotin, trecand prin munfii Homole . nu dai decat peste o 
pare deasS de romani". 

"Limba lor in aceste jude{e este asa de raspandita, meat cu 
beu te pop sluji de limba sarba. Dovada negustorii care vin in 
^gatura cu acesti salbatici, sunt nevoip" sa invefe limba lor". 

Este grozav lucru sS te gandesti cS un negustor, un preoi, ur. 
[nvapitor, sau chiar primarul, trebuie sa vorbea^a c concetSjenii lor 
limba romaneasca". (Dr. Atanasie Popovici. Memoire sur les 
j oumains des Serbie adresse a la Conference da la Paix. Paris, 1919, 
ft. Romanii din Timoc. vol Hip. 1 16) 

7. Isidor Iesan , Romanii din Bosnia si Herzegovina, Arad, 

|906,p.20-21. 

"Deoarece serviciul divin se face pretutindeni pe aici numai in 
|imba veche slavonS §i deoarece romanii incS de la inceput nu vor f 
tteles acest serviciu, de aceea nu i-a atras biserica. Pentru aceasta se 
lede ca ei mergeau la bisericS foarte rar, sau deloc, ceea ce astSzi, 
Pupa atatea secole de deprindere le-a ramas in obicei. Ei au lipsS de 
keot numai la cununie, botez §i inmorrnantare, dar mai departe nici 
p u se mai uitS la pops. 



90 



n 



Ei nu serbeazS patronul familiei, in sensul sarbesc, 
"Krsnoime", ci in sensul romanesc, ca patronul bisericii, hram si mai 
cu seama serbeaza §i pe Sf. Paraschiva (Sf. Petka). 

Ei nu se mai cuminica de multi ani, pentru ca inainte cu vreo 
50 de ani, foarte multi romani, care se cuminecasera au fost otraviti de 
catre parohul lor sarb din comuna Lovnica si au murit chiar in aceeasi 
zi; de asemenea, sudalmele cele foarte urate ce le intrebuinjeaza tot 
poporul sarb din Jara, pe la ei nu se aud deloc si cu atat mai putin se 
ande vreo sudalma impotriva lui Bumnezeu, impotriva crucii si a 
sfinfUor". 

Romani, haidati la lupta! 

Ceasul desrobirii noastre a venit. Puterea germana care 
subjugase Europa s-a prabusit m mormant. Zbatandu-se ca pestele pe 
uscat, ei pier tocmai cand se credeau mai tari. 

Romania le-a dat lovitura cea mai grea si intregul Balcan le 
este pierdut. Sfarsitul razboiului se apropie cupasi grabiti. 

Armata Maresaiului Stalin, de acum infratita cu cea romani 
inainteaza peste Carpati in Ungaria si catre noi spre Dunare. 

Peste tot Germanii sunt ingenunchia|i. 

Pe frontul din Franfa lupta au pierdut-o. Parisul este de mult 
eliberat si Franta este aproape in intregime curatita de germani. 
Lumea Europei este inclestata in lupta pentru nimicirea germanilor. 
Granitele Germaniei sunt amenin|ate la apus de catre aliatii nostri 
angio-americani si ia rasarit de catre marea putere ruseasca. Campul 
de lupta va fi in cateva zile pe pamantul Germaniei. 

Italia este aproape toata in mainile anglo-americanilor, iar 
Polska este mai bine de jumatate eliberata de jug. 

Acum soldapi germani au ramas singuri si moT cu sutele de 
mii, numai pentru nebunia unui casap ca Hitler. 

A venit, natilor, timpul sa fim tot una, sa ne unim inimile si 
oracle, sa ne desteptam din somnul eel de moarte ?i luand armele "m 
maini s5 pornim la lupta numai sub comanda maresaiului nosfru Tito. 



92 



comandantul de capetenie al armatei populare de eliberarea 
Jugoslaviei si a tuturor odredurilor de partizani. 

MaresaM Tito este steaua si soarele dreptacii noastre. DacS si 
Draja ar fi in^eles cu gelatii lui sa se uneasca cu noi, n-ar mai fi nici 
muntii de oase de frati de ai nostri, si noi am avea de luptat numai cu 
germani. Acuma poate vor descide si ei ochii inchisi. 

Fratilor, cutremurati-va in fa$a ceasului maret pe care ni 1-a 
dat cerul sa-1 traim pentru croirea viitorului nosfru si al copiilor nostri. 
Lepadati din inimi urile impotriva unora si altera si uniti-va in lupta 
sub acelasi steag al dreptafii, sub steagul lui Tito, care in Jara 
federativa Jugoslavia, va da si celor jumate de mi'ion de Romani 
dintre Morava si Valea-Timocului, drepturi, de a avea scoli si Wserici 
romanesti. Fugiti de la aceia care va vreau moartea si va asupresc, 
numai ca ei sa comande si voi sa va opintiti in sudori si saracie. 

Aparatorul tuturora din Jugoslavia, Tito, a trecut ibarul si apa 
Sitnija si peste Pristina si Kraljevo se mdreaptS spre noi. 

A noastra este dreptatea, al nostra este tovarasul Tito, 
izbavitorul vitejilor vlahi din Valea Tanocului, in laturi cu lipitorile 
care ne-au supt si inca mai sug nu numai sangele nostra, dar si inima 
noastra romaneascS! 

Romani, numai pierdeti mci un minut, adunati-va si sfatuiti- 
va. Organizati-va in odreduri si indata veti primi arme pentru lupta, in 
cateva zile, noi am putea curati vatra stramoseasca de germani si 
lumea noastra ar trai in pace. 

Soarta si viitorul nostra sta in mainile noastre. Ganditi-vS si 
nu dati cu piciorul nici la doua mii de ani de viafa suabunS aici, si nici 
la jertfele aduse de cei care au murit pe campul de bataie, pentru 
dreptatea tuturor neamurilor, intre viaja si moarte, alegeti-o pe eea 

mai buna. 

Armata cea mai putemica din lume a Rusiei se apropie de noi, 
de aceia e timpul sa va grabiti ca unul sa nu fie neancadrat in armata 
rosie a maresaiului nostra Tito, care este singural ce se gandeste si la 
necajitii romani din Valea Timocului. 

Si acum, la lupfi! La lupta pentru trai si pentru lege, la luptS 
pentru dreptatea neamurilor si a RomSnilor timoceni. 



««*«Hwfei- 



t ?f/7VP 

■■■,:. ■■■■■■■■:■.:. :• ...'■ .:■■■ •:;■:.::■- 

Traiasca aiiafii nostri, 
TraiascS tovarasul Stalin si armata ro$ie, 
Iraiasca Kralju nostru Petru II, 
TraiascS tovarasul Tito si armata !ui. 



Tovara§e Director, 
Barba-Beograd 



De catava vreme suntem asaltap de multimea de tovarasi 
muncitori, Jarani si intelectuali din judetul Zaicear, pentru a va scrie si 
cere peste marele dv. Cotidian "Borba" unele lamuriri atat de necesare 
incat ar lumina definitiv haosul §i desnadejdea care s-a abatut asupra 
iumii vlahe din Serbia. Noi cativa insi cunoscuti bine de lume si 
sprijinitori vechi ai miscarii genialului nostru Maresal Tito, ne-am 
!uat mdrazneala sa va facem aceasta comunicare ca unor tovarasi si 
frajj care stiti aprecia ce este jugul si ce este libertatea. 

Cum vedep! vorba este despre vlahii din Serbia. Poate va sunt 
cunoscuti acesti oameni prin munca lor neobosita. prin saracia lor 
cauzata voluntar de trecutele regimuri de dictatura, dar va mai sunt 
cunoscuti §i prin loialitatea lor fara pereche fata de Patria lor 
barbeasca si iugoslava. Secole de-a randul au sangerat acesti oameni 
alaiuri de conceta{enii lor sirbi, pentru eliberarea de sub sclavia 
turceasca, asigurand cu mii de jertfe independent Serbiei. SI tot mii 
de jertfe au inchinat pe altarul patriei pentru faurirea unitapj 
Jugoslaviei vechi cu care prilej au ajutat desrobirea de sub jugul altor 
fari a tuturor popoarelor din Jugoslavia. Nici in lupta de epopee 
CvMdusa de salvatorul si adevaratul unificator al nationahtapior din 
Jugoslavia. Maresalul Iosif Broz Tito, Vlahii n-au fost mai prejos. 
Mulp dintre frarii si surorile noastre au fost impuscati, spanzurati sau 
trimi;i in lagare de germani sau de satelipli si trepadusii lui Draja, 
Nedici sau Liotici. Multe din satele noastre au fost arse centra ca 
sprijineau lupta de eliberare a partizanilor. 



i< 



I'fchfi sunt romam - 

Dar sub alte legi, s-au devorat ideile de libertate sociala si 
culturala in Serbia si Iugoslavia veche si cu totul sub altele evolueaza 
azi in imperiu gandurile leniniste §i staliniste. 

In Serbia si Iugoslavia veche Vlahii nu aveau literalmente nici 
un drept fie el social sau cultural, cu exceppa unei scurte perioade 
pana la 1875 cand se oficia in biserici slujba in limba parinteasca, 
romaneasca. 

Ii era indiferent lumii vechi daca copiii invaja in scoala cinci 
ani numai in limba sarba, fara ca la urma sa nu se stie, a vorbi 
sarbeste, a face socoteala sau a citi, dar astfel se simte azi in epoca de 
destindere si evadare din lanparile de dictatura injectate de urii si 
sovinism. 

Pentru aceasta de indata ce a fost zdrobit inamicul si a preluat 
conducerea Mare§alului Tito, vlahii au primit dreptul sS vorbeascS 
liberi. sa citeasca si sa dea serbari in limba lor. Pupn mai tarziu, am 
primit libertatea de a avea presa noastrS, incat la Zaicear apare foaia 
lunara "Vorba Noastra" lucru care a dat man speranfe poporului vlah, 
propagand ideile nobile ale revolutiei staliniste si ale descStusarii de 
sovinism feroce din trecut, motiv pentru care vlahii au stiut sa-§i 
exprime unanima recunostinta fa^a de Maresalul Tito si Frontul 
Popular acordandu-i increderea cu peste 92% de voturi. Mai avem si 
post de radio romanesc la Zaiceri. 

Dar trebuie tovarase director, s5 va fac o marturisire de 
credinja a lumii de aici. Si inainte de alegeri, ca si cu mult inaintea 
lor, s-a trambitat ideea prin satele vlahe ca li se va permite ca 
invajatorii sa le instruiasca copiii in limba romana materna. Acest fapt 
a produs o bucurie legitima care a anulat alte greutati pricinuite de 
vremurile excepponale de acum, dar lumea vede ca ceea ce s-a spus 
este numai vorbe si c§ nu este nici gand. Noi am incercat acolo si am 
vazut. ca desnadejdea isi face cuib, sa o spulberam, marturisim ca este 
greu! Si iata de ce? In "Silacka Borba" din 25 oct. a.c. s-a vazut scris: 
"In tara noastra naponalitaple au capatat dreptul la ?coli in limba 
materna" si de aici urmeaza enumerarea printre altele a ungurilor etc. 
Noi insa lipsim. Noi nu suntem si nici n-am fost sovinisti, ca si 
protestam pentru ca ungurii au capatat scoli in limba materni, 



parinteasca. Dar ne gandim la ceea ce scria Maresalul Tito candva 
despre problema nationalitasilor, atunci cand noi partizaiiii desculti si 
goi ne inchinam via|a Patriei in cele mai grele lupte ofensive 
impotriva cotropitorilor haini §i cand zicea ca tocmai ungurii si 
germanii din Jugoslavia care erau coloana a 5-a transplantata aici de 
Hitler si care au pus umarul la nimicirea Jugoslaviei, profitau de toate 
dreprurile spirituale (scoli primare, licee, scoli normale si biserici in 
limbile lor respective). Si ne mai gandim la faimoasa baza a 
constitutiei de la Jaife din 29 noiembrie 1943 si definitiva de 
Adunarea Nationals la 2 noiembrie 1946 a.c. care de la nasterea ei a 
atras lumea noastra spre ideile Maresalului Tito, daca poporul se mai 
uita dupa atatea proclamaf ii cu incredere la conducere? 

Noi va vorbim stimate tovarase director, din toata inima 
noastra tanara. curata si cinstita ca s-ar comite o mare nedreptate daca 
nu s-ar da o autorizatie oficiala de catre guvern incat conducatorii 
Vlabilor sa poata deschide scoli in limba lor materna imediat. 
Permiteq-ne sa va spunem ca nu exista actualmente in Jugoslavia si o 
aita naponalitate fara scoala in limba materna. in afara de noi vlahii. 
Oare au mai mult drept decat noi ungurii si nemtii? Am intelege sa 
tacem cand ar fi lege, ca in trecutele regimuri sa nu aibe drepturi decat 
"neamurile alese". Dar acum, cand nu mai sunt nafionalitatile 
superioare si inferioare, nu mai putem rabda. 

Poporul nostru, tovarase director, nu este impotriva limbii 
statului, dar instnrindu-se in limba parinteasca se poate cultiva si 
narasi ignoranta si analfabetismi'' 



Belgrad 7 noiembrie 1946 
Cristea Sandu Timoc 



96 



Viiihu sunt romanl- Cristea Sandu Ti. 

WmMMBHw SaSBMBMBHI : ■'''■ • POT - ,; * : : : '■•'■••■ •->:'■ ■■••-■■■'•■ .^v::*^ :*.*.• ■■:%>-. | :•., 

9 Aprilie 1974, comuna Gomotarif Vidin 



Dragule necunoscut de peste Hotara departat Amice domnule 
Sandule, Avet sa ramanef uimit pe ganduri de unde si cum aceasti 
scrisoare se cada in mainile d-vostra. Dragule cetitori, Acest Adres al 
d-voastra mie mi 1-au trimis domnul Angelescu Haralampie prin luna 
lui octombri, cand a{ fost la el la Bucuresti, eu din partia mia Va scriu 
despre Haralampie ca au murit la 3 Aprilie la ora 8 dimineafa eu am 
primit Telegramia dila Remus, au fost in spital de 2-3 ori dar tot nau 
putut sa triaca calu mai greu in lume lucru casul morpi, el au stat 45 de 
ani in Romania eu tot am fost in corespondent cu el §1 familia lui, da 
pe anul 1969 la 17 de VII sau hotarat sa vini la locu de nastere in 
Gomotarif sau cumparat casa mare cu colidor cu 4 camere sau Facut o 
gospodarie Foarte Frumoasa, Colectivul iau dat un pogon de muncit 
iau dat si vie si eria foarte bine, dar uite ca el se simp cam Fara putere 
porni sa slabiasca, de alta parte si Ghita soda lui aviau naduf si asa, 
prin luna lu August 1973 anu, veni Remus cu cuscri lui la Ranpie la 
rude si ce sa vorbira ei tot sa se napoeze din nou la Bucuresti vandu 
de odata tot lua bani in trek mai mult cum o cumparase, luara multe 
lucruri scumpe de aici Televizor, racitor, Radio Electron eel mai 
scump plapume si masina de soarbe praful, si la 26 de DC 1973 
plecara cu doua masini mari din Gomotarif la Vidin acolo eriau vagon 
platit Vidin Bucuresti si plecara, avia ^i Ranpie pensie 71 de leva pa 
luna si lui Ghita scoase pensie 31 leva pa luna, si eu tot tin cu ei 
corespondentie, §i ultima scrisoare am scrisa de mana lu d-1 
Haralampie sim scrie atata, zice mai suntem tot buni si sanatosi afarS 
de mine, asa Ranpie scrie de atunci tot Remus miau scris. Asa dragule 
ca ei miau scris de d-ta ce bun amic ai fost cu el. 

Dumnezau sa erte gresele lui Haralampie are vane. E nascut 
1906 anul. 

Dragule si domnule Sandule eu din inima va rog si ma scuzat 
pentru gresele scrisa ca eu nam invafat scoala Rumana atata pot va 
scria din dragostia de limba mamei, scuzati pentru ca vi zic domnul, 
pentru ca asa eu mam invafat de mine ca am varste 77 de ani. Acum 
eu inchei de scris. Va doresc mii de salutari cu multa sanitate tie 



97 






personal, si in fata d-stra la intriaga familie a d-stra dila mine. Adress- 
Wanco Predov sek) Gomotarif Vidin Bulgaria. Euamun amic aci la 
voi el e om mare dar si bun pa idee e tehnican sotia lui e dr. Numele 
lui e Stinescu Gheorghe Gorg. Budai-Delianu nr. 24 cunostetivi cu 
dumnia lor si le spunet dorite complimente mult as fi bucuros daca asi 
primi un rispuns dela dumnia voastra eu iar vasi mai scria. 

Dumnezau sal erte pi d-1 A. Angelescu ca nu e om viu si nu 
fie gresit. 

Angelescu au mai avut un amic aci la Timisoara Bogdan 
Moisei. dacal stif spunetile de Haralampie. 



Auf Viderzen. Revedere 



Frafilor fi surori, 



Soarele pacii si dreptarii lumineaza Iugoslavia noastra pustiita 
si saracita de neamt. Sa nu intelegem gresit unele greutip prin care 
trecem. 

Sa-1 purtam cu dragoste in inimi pe maresalul nostru Tito, pe 
partizarn si voiska care s-a batut goala, flamanda si desculta pin ger si 
zapezi aparand domovina noastra insangerata. Cinste vesnici si 
marire maresalului Tito si eroilor cazup in bitaie pentru liberarea 
Iugoslaviei si infratirea neamurilor ei. 

Inca din and 1943 maresalul Tito, dr. Ivan Ribat si alti au 
facut zaconu (Ustavu) Iugoslaviei pin care sa dau toate drepturile 
nationale la toate natiile din dirjeava drept sa aibe dascali si popi care 
sa cante si invefe copiii in limba materna. Maresalul Tho, namesnicii 
craliului si vlada vreau sa faca dm Iugoslavia o dirjava federativi cu 
totul democrata. Ei vreau dreptate cum cere marele Lenin si Stalin ca 
toate neamurile de pe fata pamantului sa aibe in limba parinteasca 
scoli. biserici. novini, suduri si altele pentru invifare cu usurinta la 
invatarura. De aia in Rusia toate ale vo 170 de neamuri ce nu vorbesc 
rusaste au drepturile astia in limba lor, invatand totodata si limba 
dirjevirus* 



In Iugoslavia batrana am dat porezuri si sange in bataile cu 

dusmanii fara sa capatam dreptul asta eel au toate neamurile de pe 

pamant. Gendarii ne bagau frica in singe ce o simpm si azi. Poslanicii 

strini de inima noastra doar ne minteau pina glasuiam de ei, da unu nu 

s-a gandit cS copiii nostri ar invafa mai usor carte in limba lor si ca la 

biserica lumea nu intelege nimic di la popa. Da minciunile s-au 

ingropat si nu se.mai prind. Maresalul Tito o sa ne dea un drept nou 

ce nu 1-am mai avut finca nu eria de ajuns dreptu sa vorbim in limba 

materna. In biserica am avut pana acuma vo 80 de ani popi rumanesti- 

vlahi, di la care sa pastreaza in biserici si azi carfi in limba noastra. 

Az pe popa nima nu-1 in|elege si degeaba iau plata. Mai bine sa fie 

neanvafafi da sa slujeasca pe infelesu nostu, sal injeleaga muierile, 

copiii si batranii. Nu trebuie inteles gresit ca copilu merge la scoala 

numai sa inveje sarbeste. Atunci cei sirbi n-ar mai avea nevoie de 

scoli finca o stiu. Copilu invaja: cetitu, socotitu, despre pamant, 

istorie, munca campului, pastrarea sanatS|ii si numai in limba lui 

parinteasca li poate inva^a. Copilu nu in{elege limba dascalului si 

dascalu pe a copilului, de aia nu se infeleg si sa urasc. Copiii nostri 

trebuie sa invefe limba darjevii ajuta^i de limba materna ca limba 

noastra este destul de bogata. Bunaoara copilului I se va arata ocbiul 

si i se va spune sarbeste I se zice oko, la nas nos, la lun5 mese} si asa 

pana invafa toate vorbile. Pe urma dascalu le poate povesti orce in 

limba noastra bunaoara despre cnezlazar, or despre pastrarea sanatatii 

si copilu pricepand tot o sa poata povesti usor si in sarbeste. Acuma 

copiii fug de scoala ca de ciuma. Timp de cinci ani pierd timpu fi 

tremura de frica fara sa invefe macar sa vorbeasca sarbeste. Frafijor $i 

suron, scapafi-va copiii de chinurile scolii. Di la toamna l^colo 

dascalii, baieti si fetile care au ceva ghimnazie si ne invefe copiii 

nosti in limba parinteasca si sirbeasci, pana cind so face scoli de 

dascali si popi pantru noi ca la Rumanii din Banat Nemurile 

nesarbesti din Iugoslavia: Machedontii, Turcii, Migerii §1 Rumanii 

din Banat au top! in limba lor scoli, biserici, ghimna7i si novini, in 

afaii de noi. Turcii si Siptarii/Arniupi acuma in rnartie au cerut cu 

delegatia lor drepturile ascea si li s-a dat cu mare dragoste de citre 

stapanul darjevii. Si nu ne temem si si cerem si noi ca ei. Nima din 



Iugoslavia si nu uite ca Sarbia si Iugoslavia s-au slobozit raai intai pin 
sangeie sarbesc si vlah. Nu cerem nimic ce este contra darjevii. N-au 
nempi §1 ungurii mai mult drept decat noi. 

Ori avem top ori nici unul. De aia s-a batut marele nostru 
maresal de aia au murit in bataie partizanii si copiii nostri, ca sa nu 
mai fie nedreptate. Sa dam ce ne cere domovina da si ea sa nu mai 
uite sa ne dea dreptul nostru al mai mare si al mai sfant drept al 
nostru. Cine este contra noastra este contra dreptatii, contra dreptatii 
si marsaluhri Tito, aia este sovinist si fasist. La glasanii sa fun numai 
cu poslanicii ce nu ne mint si ne cer popi si dascali de limba noastra 
rumaneasca-vlaha. Si ne grabira sa ne cerem dreptu fara frica sa ne 
vorbim top' si sa nu ne iasam unu in nadejdea alruia, finca pana copilu 
nu plange muma nu-i da sa suga. 

TRAIASCA MARSALUL NOSTRU TITO SI MARELE STALIN. 

TRAIASCA VLADA NOASTRA DEMOCRATA SI 
IUGOSLAVIA FEDERATIVA DEMOCRATA. 

TRAIASCA POSLANICI NOSTRI CARE NE CER DREPTURILE 

MOARTE FASISTILOR DREPTATE NEAMURILOR. 
Nota: Redactata in Mmisterul de Exterae-Bucuresti in tuna noiembrie 
1944 de catre Cristea Sandu Timoc textul romanesc si de catre Sava 
Iancovici-Garieanul pe verso. 



ACUM OMI NICIODATA! 

In gigantica inclestare care zguduie astazi temeliile tuturor 
nedrepteior oranduiri. poporul roman de pretutindeni isi regaseste 
liinta. eliberat sufleteste, cu elanui incordat spre jertfa, cu vointa 
hotarata spre victorie. 

Astazi si cei mai de departe. cei necunoscufi, cei instrainati si 
dosiri de vitregia asupririlor. asculta imnul de foe al trezirii intregului 
neam. 

Astazi si cei peste cinci sute mii de romani dintre Timoc si 
Morava. isi inalpl rrunrile "defteptati din somnul eel de moarte in 
care ii addncira barbarii de tirani". 



100 



Si, ei cred, asa cum cred in cinstea morpUor, in botezul 
copiilor, in cantecul si graiul lor stramosesc, ca, 

" Desrobirea de la Rasari, nu a fast numai o desrobire de 
pdmdnturi, ea a fast o chemare noua, a neamului nostru, spre mari 
impliniri si noi destine". 

Pentru vesnicia romaneasca, temeiul eel de nezdruncinat, 
garantia marilor impliniri viitoare, este natalitatea si unitatea 
pamantului si a poporului romanesc. 

Infaptuirii acestui suprem ideal, Romania ii inchina astazi 
suprema ei incordare. 

Indurerata ieri prin umiliri nemeritate, armata romana si-a 
regasit acum tradipa ei de onoare §i glorie voievodala. In Bucovina si 
Basarabia. incolfesc astazi sperantele libertatii si ale renasterii. De la 
Prut la Nistru, inainte, peste Bug si peste Nipru, in iures, naprasnic, 
armata pregateste viitorul de nadejde al tuturor romanilor. Acolo se 
intalneste voluntariatul viteaz al Romanilor de pretutindeni, in o 
infrapre inainte mergatoare definitivei victorii a eliberarii celor peste 
doua milioane si jumatate de Romani, de pe intreg cuprinsul 
raspandirii romanesti. Granitele trunchiate si prestigiul neamului, se 
refac. 

Cu piepturile stanca, peste ape punp, cu sangeie inalptndu-se 
vulcan, gonesc stranepopi lui Burebista, pana acolo, pana unde s-a 
infipt ultima sageata din arcul dacic al mostenirii lui. 

Pamslavismul activ s-a desfasurat pe axa Moscova-Belgrad, 
ca o opera metodic a si constanta. 

Axa prieteniei romano-germane-italiene se intretaie cu axa 
actiunei pamslaviste, pe Dunare, - si tocmai acolo, unde acest rau are 
o importanta economica si nulitara deosebita. 

Noua oranduire care se pregateste Europei, cu insasi 
contribupa nemasurata de jertfe a Romaniei, va da neamului romanesc 
unitatea la care raspandirea, suferinfel e si jertfele lui il indrepta{esc . 

Axa pamslavismului, sub presiunea acestor jertfe, sub taria 
neanvinselor asalturi ale cruciaplor dreptapi s-a frant. 

Pamslavismul, oricare ar fi forma sub care se reintruchipeaza, 
oricare ar fi expresia sub care se manifesta, oricare ar fi masca sub 



101 




i- Cristea Sandu Tirnoc 



care se ascunde, - scopul lui este acela§ si unicul: stapamrea Dunarii 
$1 a neamurilor in bazinul ei. 

Poporul romanesc care stapaneste istoriceste, emiceste §i 
numericeste regjunea de pe ambele maluri ale raului Timoc, refuza cu 
indignare sa schimbe un jug cu altul. El sta darz pe pozipa 
comingerilor lui si asteapta pasnic ziua pe care o nadajduiesc toti 
Romanii. 

C on s tiint a originei si a aparenfei sale, poporul timocean n-o 
iadreapta impotriva nimanui, ci o incinge ca pe o putemica cuirasa de 
aparare fafa de once tentativa de noua si definitiva subjugare. Caci, in 
adevar, pentru romanii timoceni raspantia la care se gasesc acum e 
categories. 

Pentru intaia oara, istoria ne deschide larg poarta spre 
Rasaritul simbolic. §i pentru ultima oara. Alternativa, nu are cale 
iauntnea. caci destinul ne striga cu glas poruncitor:"ACUM ORI 
NICIODATA!" 

Dar neamul r o ma ne sc a raspuns cu fiecare strop de singe 
presarat pe urmele pasilor de glorie: "ACUM!" 

Acum e momentul. Acum ne cheama in lupta Maresalul, 
calauzit de steaua de noroc a romanismului. 

JarS noui se zideste pe mormintele eroilor romani. Jara de 
veacuri, tara dreapta si atotcuprinzatoare, |ara de la Bug si pana la 
Morava. 

Drumul de convingere sjl de lupta al Maresalului e trasat de 
mult; din sorginte post-belica inca de acum douazeci §i doi de ani, 
cand la Versailles ru rranti in doua inima Banatului. 

Zarurile hrptei sunt aruncate, Locotenent Colonelul anului 
1919, conduce astazi ostile destinului de viata ale neamului intreg. 

Iar credinta acestai neam da puteri de Arhanghel luptatorilor 
lui. 

Pr. Gh. Suveica 

No« CcoStxmp fmutt U Radio Bucurejti in 10 Sepiembrie 1941, apSnttS in revisti Tnnocnl 
anul Vin Cmttai 1941, pp. 20 



102 



CATRE ROMANII DIN SERBIA 
FRAJILOk 

De sure de ani, de cand ne ducem viafa nemangaiata alaturea 
de fratii nostri sarbi - niciodata n-a venit cineva la noi cu vreo vorba 
de mangaiere, care sa trezeasca in sufletele noastre nadejdea de un 
traiu mai bun si mai omenesc. 

lata acum, aducand Dumnezeu vremuri mai bune, noi cei mai 
jos iscaliti, care suntem ca §i voi romani din Valea Timocului, ne 
intoarcem catre voi in aceste ceasuri istorice, pentru a v§ spune cateva 
lucruri insemnate, asupra carora sa va gandi^i si sa hotarafi: ce e de 
racut? 

A|i vazut cu topi razboiul grozav care fine de peste patru ani 
de zile si care a pornit tocmai din tara noastra, din Serbia. 

Pentru ce a izbucnit oare acel razboi? Stim cu topli: Serbia 
voia sa adune pe toti sarbii cari erau lasflrati sub mai multe stapaniri , 
la un loc, ca sa fie o {ara mare si putemica. 

Dupa suferintele indelungate vedem ca astazi acest |el 1-a si 
ajuns. De?i zdrobita, Serbia, a iesit biruitoare si a castigat Bosnia, 
Herzegovina, Croatia si Slavonia, dupa care se zbate de sute de ani. 
Aceeasi dreptate le-a lacut-o razboiul de acum si Polonilor si Ceho- 
siovacilor, cari isi intemeiaza state nafionale si tot astfel si Romanilor. 
Romania a intrat in razboi pentru a dezrobi si alipi la sine 
Transilvania, Banatul si Bucovina. Ea a iesit biruitoare si pe langa 
aceste trei tarisoare si-a mai alipit si Basarabia. 

Razboiul acesta nu s-a dat pentru putere ci pentru dreptate. Ce 
e drept nemtii credeau ca ei o sa biruiasca cu puterea, dar Alia|ii i-au 
biruit cu Dreptatea. Ei au statorit ca nu e bine ca asupra viefii unui 
popor sa hotarasca un alt popor, strain, ci fiecare popor sa-si 
hotarasca singur soarta, dupa cum va voi el. 

Astfel vedem ca mai multe popoare si-au si hotarat soarta. Si 
anume Sarbii din Bosnia si Herzegovina si Croafii din Croatia si 
Slavonia au hotarat ca se rup de Austria si si-au (acut fara lor, Polonii 
de asemenea. Nemtii din Austria s-au unit cu Germania, Ungurii s-au 



103 



desfacut de Austria, Bucovina, Basarabia si Transilvania si s-au alipit 
de Romania. 

Toti Romanii alcituesc acum o singura Jara de vreo 14 
milioane de suflete. Numai chiar noi Romanii locuitori in Serbia am 
rimas pe dinafara. Noi n-am in|eles cuvantul presedintelui Statelor 
Unite Americane, Wilson, ca fiecare popor e slobod si-si hotarasca 
singur soarta. 

Cu toate ca suntem de doui ori mai multi la numar decat 
Romanii din Bucovina, noi nu ne-am bitut capul cu soarta noastra. 
Dar daci nu ni-1 vom bate noi, altii de buna seama ca nu si-1 vor bate! 

Ori nu vrem noi nimic in aceste vremuri man, cand se aseaza 
din nou temeliile lumii si cand fiecare popor isi cere dreptul sau la 
via^a? 

At fi un pacat fa$i de copiii si nepotii nostri, ci in astfel de 
clipe hotaratoare noi si slam nepasatori. 

Dar fratilor. a sosit ceasul si ne spunem cuvantul! 
§i noi credem ci nu putem zice alceva, decat ca, fiind Romani dorim 
sa fim la un loc en ceilalti frati ai nostri, cu Romanii, care acum 
sunt un popor mare. Noi vrem sa fim la un loc cu Banatul, cu 
Transilvania, cu Basarabia si cu Bucovina. 

Noi nu santem sarbi. intocmai precum romanii din Ungaria nu 
sunt unguri si cei din Rusia nisi. Noi suntem in Serbia o jumatate de 
milion de romani si acum nu mai vrem sa ramanem sub sarbi. de la 
care am avut de suferit atata. Ei nu ne lasau sa invatam in scoli limba 
noastra, nu ne lasau sa ne facem biserici romanesti, sa avem gazete 
romanesti si alte de acestea. 

§tim ca de curand au trimis vorba regelui Romaniei ca 
"Statele Unite nu inceteazi sa se ingrijeasci de dorinfele poporului 
roman, atat in afara cat si in granitele regatuluL Guvernul Statelor 
Unite a fost martorul luptelor romanilor, al suferintelor si al jertfelor 
lor in razboi si al silin|elor lor in vederea unitatii nationale §i dupa 
dorin|ele Romanilor de pretutJndem. n 

Mai departe el spune ca Statele Unite isi vor da toata 
osteneala ca tot pamantul unde loeuiese Romanii sa fie laolaltH, intr-o 
tara. 



Fiind si noi Romani de sange din mosi stramo§ii no§tri si 
avandu-ne mosiile noastre mostenite de la ei, noi avem aceeasj 
dorinfa: s§ ramanem ce suntem, adeca Romani; sa fim gospodari pe 
pamantul nostra si sa fim laolalta cu toti frafii nostri romani. 

Astazi toata lumea. care a fost robita de alte neamuri a cap Stat 
dreptate si se intoarce la ^ra mama. Romanii din Basarabia. 
Bucovina, Ardeal si din Bana t s-au alipit de mama lor. Romania. 
Numai noi romanii din Serbia am ramas pe dinafara. 

Trebuie sa ne grabim sa ne folosim de dreptul obstesc si sa 
cerem sa ne alipim la mama noastra care ne intinde bucuros bra{ele ei. 
Pana acum noua nu ne-a fost ingaduit eel mai sfant lucru 
pentra un om adica sa ne cunoastem neamul si sa traim pentru el. 
Doar numai gospodari puteam sa fim; dar asta nu ne mulpjmeste in 
sufietul nostra, caci si noi suntem oameni si trebuie sa stim pentru ce 
traim. 

De aceea fiindca am fost, suntem si vom fi stapani pe 
pamantul nostra romanesc din Serbia, vrem sa'ni se largeasci si 
drepturile noastre, pentra ca sa traim in toate privinfele ca romani. 

Toata averea care se afla in judejele romanesti sa fie 
proclamata ca avere a poporului roman. 

Toata puterea executiva (vlasii) sa treacS in mainile noastre. 
Numai fii de ai Romanilor sa fie imputerniciti (punomocinic) ai 
poporului roman, si ei sa-§i aleaga functionari (cinovici) dintre 
romani. 

Prefectii (nacelnitii) sa fie romani cari si ingrijeasci de 
popor, dandu-i sfaturi bune si imparpndu-i dreptate in limba 
romaneasci. 

Judecitoriile (sudovi) sa fie romanesti si judecata si se faci 
numai in limba romaneasci. 

Noi avem vreo 250 sate. Orice sat si aibi primar (cnez) $i 
dascili romani. Invafitura si se faci in romaneste. 

Pani acuma vreo 40-50 ani noi ne aveam bisericiie noastre in 
care se ficea slujba in limba romaneasci. Acuma cerem si se intoarci 
iarisi limba romani in biserici 



105 



Orice sat sa aib§ biserica. Popii §i dascalii romani sa ramana 
la locul lor si in scurt timp sa inveje romaneste sa citeasca si sa 
slujeasca. Pentru aceasta mama noastra Romania ne va da tot 
sprijinul. 

A$a dar, fratilor, la lucru! 

Sa ne adunam prin sate, prin orase, sa alegem un Comitet 
national care sa se puna in legatura cu fratii no§tri din Romania, 
Ardeal, Bucovina si Basarabia, pentru ca sa ne unim cu ei, facand §1 
noi dimpreuna parte din Romania Mare. 

Acum e timpul sa ne folosim de libertatea (sloboda) care 
stapaneste toate neamurile si sa ne spunem cuvantul nostra Nimic nu 
ne mai lmpiedica sa intram in granitele Romaniei intregului neam 

romanesc. 

Sfarsind aceste cuvinte fratesti, rog pe bunul Dumnezeu sa ne 
ajute ca sa vedem implinit visul de fericire al neamului nostru. 

Ura! Traiasca Romanii din Serbia uniti cu Romania! Traiasca 
Romania Mare a tuturor Romanilor! 

Chisinau, 1 Noiemvrie 1918 

Sever Cotef plutonier-major 

Atanasie Popovici doctor in Filozofie, profesor 

Ion Nrfa, plutonier-major 

L. Bogdan, funcponar 



Unpasi inaincea noastra 

CONFERENTIA RUMANILOR (VLASILOR) DIN OCRUGU NOSTRU 
Ie ales odbor care o sa poarce grija ge inaintarea culturii noastre 

Gin tot ocrugu Zaisieriului sa astrans la conference pista 50 
ge Rumani (Vlasi) sa sa vorbeasca cum sa rigise cultura la Rumanii 
nostri ge sa poata sa scia in rand cu lumia ailalta care ie mai invatata. 
La asta conference a fost pe langa saceni si geai invatati 
(intelectualpi). 



106 



In asta ie a mai gintai conferenple la care a venit delegad gin 
tot ocrugu nostru si asta conference mult o sa ajuce ge sa poata sa sa 
rigise cultura la lumea noastra. La asta conferenpe s-a vazut toace 
greutafili pista care s-a dat in lucru la rigicarea la cultura rumaneasca. 
Asta conferenple arata si aia ca lumea noastra a capitat cu ge istana 
sloboda in darjava noastra a noua, a capatat sloboda ge sa poata sa 
vorbeasca limba mumeasca si sa poata sa aibe si novini si carti scrisa 
pe limba mumeasca. 

VORBA LUI IANCO LU MOANA-SIMEONOVICI. 
Conferentia a geschis-o vara Tudor a lu Bechir si geloc a dat vorba la 
vara Ianco lu Moana Simeonovici care a vorbit cum sta situapla 
politica cum ie pomantu nostru asa §1 ginafara ge darjava noastra. 

Vorbind ge conferentia ge pace (Mirovna conferentia) vara 
Ianco a spus ca Sovietkhi Savez cu alelalce pomanturi gin zi in zi sa 
nacajesce sa aduca asa pase care o sa Jana cat va fi lumea. Ama pana 
Sovietkhi Savez cata pase §1 trai bun pe pomant, imperiaUsti nu vor 
asa pase. 

Ge situatia in pamantu nostra, vara Ianco a spus c3 toata 
lumea noastra, cum a farsit bataia cu fasistii si cu slujili lui ge loc s-a 
dat cu totu la lucru ge sa voiasca tot aia sle ie spart si rapt gie vriemia 
bataii. Pe langa alelalce iel a spus: 

"Sa lucra cu mare voie sa sa noiasca pomantu nostra. Sa 
ragica scoalie, poduri, fabrisi, drumuri. Lumia cu toata puciaria lucra, 
si daca nu poace acuma tot si fie gata ge o data, sa lucrt ge sa fie mai 
bun geaisi naince, ge copiii si ge nepotii nostri. 

Sint si la noi smincele, ama noi la tot pasu. Gin an in an, gin 
zi in zi reactia viege ca pomantu nostu mierje inaince. 

Reacfia cata sa sminceasca lumia noastra la tot pasu. Reactia 
ginafara acuma 1-a gasit pe Dragoliub Iovanovici, care ge vriamia 
ocupatii pana lumia sia dat oasili pentru sloboada, a fost pitulat 
imbracat in toale muieresci si ge el a purtat grija Dragfai Iovanovici, 
care a fost in slujba ocupatorului. Reacjia ginafara cata radasi si 
pomantu nostra si 1-a gasit pe Dragoliub Iovanovici." 

Mai la urma, vara Ianco sa intraba ge sie vorbim noi 
rumaniescie, si a spus: "Pe limba rumaniasca vorbim si scriem ge aia 



10? 



IOC 



Vlahiisuni 



cS sancem Rumani (Vlasi), ca ni mai lesnie si mai binie injalejem. Uni 
zic ca noi mi sancem Rumani (Vlasi) si daca ge mici micutei vorbim 
rumaniescie. Acia care spun ca s* nu vorbim rumaniescie sunt 
dusmarri. Noi sanciem Rumani (Vlasi) si cu Sarbi sancem fraj si vrem 
sa train) cu iei binie". 

greutAttli en lucru pana acuma 

Dup& vara Ianco, a vorbit vara Toza Tucanovici care a vorbit 
ge toace greutatib pista care s-a dat in lucru pe langa novina pe limba 
rumaniasca "Vorba Noastra" si pe langa emisiunili pe limba 
rumaniasca pista radio stanita Zaisieri, pe langa lucru la ragicarea 

culturii a rumaniasca. .... 

Mai intai vara Tucanovici a spus cum una gintralie mai man 
greotaj a fost aia ca noi Rumanii (Vlasii) vorbim in doua fieluri (doua 
dialecturi). Pe langa Bor, Bulievati si Doci MilanovaJ sa vorbiescie 
intr-un fiel da in Craina sa vorbiescie in alt fel, si a spus: "Aiescia o sa 
fie doaua dialecturi tot o limba numa sa voroviescie in doua fieluri. La 
aescia alcie doaua dialecturi puciem sa le dam nume: DIALECTU AL 
SIEJESC §1 DIALECTU AL CEJESC, pe aia cum sa vorbiescie 
vorba: SIE or CE. incatra Bor, BolevaJ si MilanovaJ sa zisie "sie" si 
aia ie dialectul al sieiesc in Kraina sa zisie "ce" acolo ie dialectul al 
ceiesc. Aescia amandoua dialecturi sa pot intalejia. Pe dialectul al 
§ieiesc sa zice "Iel zisie ca sant zesie siasuri si unsprasie minuturi", da 
pe dialectul al ceiesc: " Iel zice ca sant zece ceasuri si cinsprace 

minuturi". 

Pana acuma in foaia noastra "Vorba noastra" a fost scnson pe 
amandoua dialecturi, numa pe dialectul al ceiesc a fost mai purine ge 
aia ca lumia ge acolo a §1 trimies mai pujanie. Noi stampuim toata 
scnsoaria pe aia dialect pe care ie scrisa. 

Inca o greotate pe care o aviem s astaz, e aia cum sa scnem 
(pravopisu). Noi am luat sa fie azbuca noastra ciriu>, da noi aviem 
slove care cirih> nare: sloava "a", ca in vorbili: gaina, zapada, 
papuci, biastSm, si sloava "a", ca in vorbili: canie, bag, gat, §1 alcili. 

Pana acuma noi tot o vorba noam spuso intr-un fiel, numa 
odata intr-un fiel, da altadata in altfiel. Trabuie acuma sa fasiem vro 
pravila ge o vorba sa scriem intogeuna numa intra fiel. 



108 



Lucru nostra ar fi fost mult mai usor cand ar fi ajuns gin 
ocrug cu cat mai mulce scrisori (dopisuri). Sant oamini care n-a 
trimies scrisori numa odata si pieurma numai, gangind ca ie gestul. 
Da§i naincie trabuie sa sa trimiata scrisori intruna si aia sa sS scrie asa 
cum sa vorbie§cie. 

Pe urma vara Tucanovici a vorbit ge emisiunili pe limba 
rumaniasca pista radio Zaicieri, indata intai a fost ge doua ori pe 
saptamana. da gila zaua ge l mai a in§ieput ge patra ori. Acuma 
trabuie sa vina lumie gin sat care scie frumos sa cance si sa cance 
pista radio. Iar asa trabuie sa vina si oamini care sciu sa zica frumoase 
zicatori in lauta, in clanet or in altasie. 

DISCUTIA 

Dupa vorba lu vara "Tucanovici a fost discutie gin care sa mai 
vazut grestatili si smincelurili si gin care sa vazut cum trabuie sa sa 
lucre giaisi naince. Mai la urma ie ales un obor care o sa poarce 
inaince si care mult o sa poriasca inaince jsultura noastra a 
rumaniasca. in odbor sant aleasi aescia, 

Tasa Radulovici, Bora Dimitrievici, Svetozar "Turcanovici, 
Gina Rujici Trochici, Dimitrie Filipovici, Draghisa Nedelcovici, Ianco 
Simeonovici, Liubica Patli|anovici, Milorad Belicievici, Milenco 
Stanoiovici, Alexandar Stancovici, Zaria Bogdenovici si Todor 
Becirici. Deloc dupa§ie sa farsit conferentia Ocrajni odbor ge cultura 
rumaniasca s-a vorbit sie trabuie sa lucre. Odbora a capatat aescia 
zadatcuri: 

1 . Sa trimiata dopisuri pe limba rumaniasca. 

2. Sa raspanjiasca novinili noastre. 

3. Sa organiziasca lumia sa asculcie to{ dampreuna emisiuni 
pe limba rumaniasca in aciele sace unge iesta radio, aparaturi. 

4. Sa astranga si sa trimiata canciesie rumaniesci gin lumie. 

5. Sa astranga si sa trimiata poviesci rumaniesci gin lumie. 

6. Sa astranga vorbie rumaniesci care sa vorbiesc in satu lor 
da care inca nu li-e §cim (daca vad ca in novina noastra scriem vro 
vorba sarbiasca, da aviem vorba noastra, atun§ie geloc sa ne iviasca). 

7. Sa organiziasca in tot srezu unge iesta rumani (Vla§i) odbor 
ge cultura rumaniasca. 



109 



**A ^i 



. _ 



_— 



•■ -. ■ « 



«*£<- 



Mm 



8. Sa faca grupa care o sa priredbe pe iimba rumaniasca. 

9. Sa ajuce tot ge sa sa astranga material sa sa faca o 
gramatica, care pana acuma noa aviem. 

Asta conferenpe mult o sa ajuce la ragicala culturii 
rumaniesci 



110 




FKATILOR 



Of sate ile an), ilrtaml ne .Intern afefj nanfnSMnl n*H*n 

dc fra|ti iioslri S;lrbi — nki atfn n'a vntil nii;'v.i b Ml CI m--» 
wwM d= nJnj£»C, Cue si trcjrascl in sufWcfc ■mm n,*k>kTi 
tie un train m.ti imn ri Mat i>ii«cuc<c- 

lata aeiim. adiK-lad DMHMtri vremiirt ml (tone. »>> M mai 
jos rscaii|i, caic suntcm ca si vui RtmSu din V.ika TkmH •*• 
Iidoarccm cMre via" in ncc-Je ccimiri Work-.*. p.-ntiu a va 
Sfxnw citeva );renwi iii<eiM«alc. mm evict sa va SanM m v. 
IwUr-ili: ce e do tfle.it ? " ' ' 

A(: rtaia o; tiki ff.sb.wul p.w care (inr de pc*lc |tt(rii ani 
de zwc St care a pmiitt kwmal <Jm (ara TMIJM. rtw festal ' 

PeiHm-ec a Wjitoiil wic serf lAsixd ? $t..n cm Mm: raxNa. 

wria ta iriMM j«r i.-ti Vtfbii cad Ban Mufl «rf> mi irwlh- «a- 
paaiii. la itn lot, ca s.1 lie » pi.i mat* si pnVaafca; 

Dupfl snlerltik mtklnnr'.-uc rclem ca astl/i *rl M l-j Si a- 
i ""*- __| Je y «ifol'tW, aVraaa, -i ic-it UntoM *i a ■ jJ rfr|Tl Anna 
Iterfcgyviiia. Cma|ta «i Si.ini.iia, <l«pft cart a* dMh <tc sure dc 
a* Aceeasi dreptale km lacni-u M«W ik- .cam si lK>l,miUx u 
Ctto^fnitinAir. can is hfc nr luJ sink: lulhiiafc '*! b« a>iW sj 
ItouijittkK. fioauuibi a uih.fi In kaatienl pesmj J .Icm<4» *i ailnt 
la swe Itaiiuiitiitta. tLmalul ;i tnttttnM 
E ' B JamJa^"" * "* k'f * cvste h,:i P*N»|M nui afifdu 

Kastiuinl acesta »a %'.i dai ivniru. p i.t C ci iKa tiH tlK-ptalr 
C« « UrcfK NeiM[ii e(.-«kjti ia ri u sa h.iw.m.'i cu ,-'-/".* <U rV 
la|N i-w biiml en {htmvbw. \.i a.. sl:rtH»t ri >m c iHnc r.i asu- 
pca virfu u»w t>ufMK sj htifafffiH-4 mi jU p,?.*, stjMt. d n«- r»r« 

i.tt.ri,' in^hs-.n' *t mi -i ImMiN MBMla, 
i (t :kil.T,*.n.in-i m Ct< HiMi.Bt.i.MH.i %| 
nr» tk /Vnsiria si «c nmgm: <.> ViWJ, 
V mi. [;m.! u.a tw. I'.«imit m- *•*- 

';in unti vu (irixuaij. U^pM ■>*«■ «lrs- 
IUui-iNr *i l.-mMlvauM >'j« j,. t ni ite 

I'.^i R.ienJiiri •| l .Muc-v acntn n >w;-tii» |a,j .fc v«-» 14 ml- 
tkunc lie «w(klf NniM.ii chut O'-i 11 iijmW iMtwiom in *»cil*ia aw 
rawat |fc tluMj.rrl. ^Art -.; jut i.^ok-s cin.'mt^il inc^tluiU'bri jti»ci..i- 
UtHie tavneaac. U*n,u fcciK in^nw c sU.!kk! u <u h>4imui 

Ch Mill- cJ Mitilcm Jc aWl 'Mt rn.it miiljt b mnur ik\,il U>- 
■»Si* (Jin thKMvlaa, him mi nr-nrn tuint uiixd ai taaili ww- 
ftf .l*a m mi um liaK- w*, tyi <k- IhrU «BH-a ca mm 

■Ic vivmuii m.iii, i.im) sc a*ra/.l 
I tKcare iMjfXM rfi c«e ikvptal m« la 



vat ftl. 

MM V..I.-W ra m;» 
^i 3M1I.H' S-'ntll t-'lM liclMi 

Slaumia a« k..Lajrt il at 
Ccmi t'-ni ii-i« ,),- Austna 
iMCin'j Kemp Ji.t Airsitn 
facta dc Awsina. Huommi, 



I ' 



IM 



. aj 



iiui nou k-rticliik iiiM»i *i 
viaU? 

A^ Il »i» ff* I4I -Ic o-|mi ji ncpi^tt «-«lri. ca in atitH ifc 
ran* k»tt>i*>aic imm s.i sum twywjMu*. 

Uv frajato, a »>sit cci.:-id i^i nc ipwiciu cav Anlul I Si wk 

rrcrte»u cj.imi imkiu dr alk-.ra, ikial c.|. jiin-J K,«nui ^Avm. 

J.: /»« JJ N4_ftK fir ni<l(>7f /^jp oi la^lVf, ca K.-a5«ii uwc f^mii 

Rml nn (K^or ma:c N.« r^rM a Jm In m at .■ Z^m-^m ra 

'vll- ..una, Cu Uvvr..'>M f» -if Uu\--rin , 

Not _ mi wiMtM iJtU, kilxatti ptraim n».iia,w dn Un-arin 
■"•■*« w.m «. tt dki k'..Ma . ur i. N.>i »aah -. in Srtl« .. 
ijft-tjtf ck- -mlKi Jcryii .^.anyt.^Tj aai w»a SrTw gg J 
:' a^k ' :« • -^ ^JTSHiF .k sakta .dah F. .... »<• I^.-~^ 



ik Z£$i:, IS" aroa pwrk 1 



l -^?l*5 ; J ii k"»ki *i-*ica^ 

. • J ». V4 alt,«. «(hm cJ dc C*rftad 

\aK1«a) M triims v.ak. MTt *a Kit- 



iiu'mi.-i, ci rSttitric-Utite nn inccteazJ jd it lagrijeosea dr tkVii- 
(c/i- p,- f t,H<'lti! rvmait, utaf In aj\trd cd/ ji /a grantfek rerataM 
OacnoaJ SJnk-a« Umtr a kisl ulkhxuI iji^cIm Rooanitor ai r- 
brtiMnf ** al kTlfcka fc.iln raxtaaa $> ;il silialctoc toe tn wJ 
■MMM n.i[i.m..k; 51 dii)>.1 dofinlclc KiMiOnHur dc pfdaHKknL a 

Alit ik-i^tic vt «|>une cl S^ttk-Umte iw wrdatoati osteoeal 
o W4 |>TtuMirtiil inhic ba-unc KtMianii sft fie laolalu, hilr'o tail.' 

I »ml >i w <t IfeaaM ik* fia»i«:c din nw>* sl/antjiij noctrl si a- 
.aada nc ivdik nua<drc uvrficmk- dcta ei. tail ate* KCtasi 4a- 
i«iW: rj i/iiii.inctu k suiilcw, adeca kwi-'mi. si lira gotpodari « ■ 
l'- l,tti *•*" ?' ^ (mt laolaka cm mtt [rati! twitn romin. 

AjtlJ^^a^iHj Q cmc a kai rolma de ailc ncai.n.n a «#*■ ■ 
Jj.l .di.-i'LUr "4 v in1.Mi i cJa j:.iri! ; .H il4 l^inwii dm Itofciiabia. dJIL 

ma-Tin.i,al -.53 »^-ij., L _d.l > ^i^LJiCEu n^Mrdla^lala" ^^ 

rifi.11* 3na.- cr.d»Mi sa i« Mosim dc drerMul otalesc k si 
ccrcta «a nc aiipaa la namn nuaaua Care nc iMiadc bacunai W- 
jck* ri 

IVtial xanut miaS nw ne-a fc»*l lnj;adi<it cd taai sUat ' 

pcnlni tin .hi-, o.lii-4 %.i nc l in... .-.sic m ncamiil si sa " " 
Ira rt. ikiar 1t.1iK.11 K-isp.Hiari t aakani si liw ; dar as) 
ntnlhiHir^w m Kda-tul «oMn>. c.k:« fi miJ tuatca oaaxw si Irebue 
sa <aat HraJrn it if.»m p "^ 

lv.icw.-i inwk.l aw fc*sl. Mm si n>m fl sUpa>i pc pimao-' 
hdamlra natwb iIin Scrl-la. vtcmca s.1 nix larerasci si d«- 
hitik- ».«-j«-. |r»l(u ca sa train iu Uatc pmi^rlc ca Howard. 

l-.rf. ..-...-j c;:ic -w a«a in t)a*rfah (.»crti*i) ruraincsti si fie 

TVtirfj.ti I. «\l BVll.'j fUM>-mlut l-Htijii 

HdaJ i*i--j rSKOMtt trUAl «i hcaca U nMnil* — rrar- 
Km-jiii ih .k .» i:.«unii.a sa ...- iatfM^ak-lfl i> H x MM .n«i C ) ai 
« vi-si akinca u.t.qH W a.i tcwa>fnici) dtiare 



train pen- 



l'"V,tii (lucHaiiii M lie a .-■ti can « m<r lf casc.i * popoc 

daad«-. M.ihn, uwr «i imiMfii-am-. .lirnlilc in linba rawaneascT 

kt.Kt.ii.. t.k iMMhivi) s« la- i-aaanctli y paJccau s3 sc tad 
aaniji ..1 Untu fi— lanaa.1 

Na aum vrc -.. r-l uhr PMoi sat sa afba pnnar (caczJ si 
dasc^ r.nua*i. bn..(Ui.M sa « lacA ia i.n».^i«sia ^^^ r 

Ca.w arani uh. "W--50 an a»i ar naean brsericik aoasfiv 
ta can- ■ Liua siajiia in aailia tiaaJia^ica. Acant* certra si sat 
(MvaicA iaia<i l«*.i>i a>aiana n lawrica. 

IMot ssd aj inixi Haartei. f*0 v rlascSIII nanjai a 'Urt ii 
ta k«.nl M '.1 ih Marl liaip s.t rRrrtr\uauMCstc sa dfcascS si si 
sttajcas^i. 1 Virtia aci-Ala iaana tkiaalia UunAnia m ra da tot aiuijli | 

Jaffa .Uf. liafOxr. la nov! 

Sa ar adwum prtn roe. jfin aasw sa ancna an Ceaufaf aav 
r^wa; .iw- -^ m- fiMU ia k-n.-iina ca hatf n-rflri am Romaaia 
Aitlr.1. ItananWl ■»• UrjaaaaWa, jH.-»rti u « «.! nc awn ca a. taeaad' 
y nn ikniNctnU ,-..ik <ln k*mi»mt LnV. ^^ 

. * ""» « "•"I 1 "' ^ « ka-«ttn dc klK-iiatca (sJutajda) eare sta- 
l «toc-t- kaikr.Ncanwile ^1 «.! av ^mo.iu atrantyi ranlru Ntnx aa 
mi lajpjcda:- s.t tidtiai la pan** J?«Md«o Imitrg ak» oc n 



SUrfiiid *v*- Lirrnle IM ..*. nc inwd Dmnrm U « 
jjale ca ^ vrn-M implaas vnal dr Iciikirc ai acmuani msira. 

I'ra' Tinwtd M.aaAnti da> Vrka N aiti ca RwaOaia' Traoscl 
k>Mn>iiua AUr,- a Innaf H-mitaka-l ^^ 



aiaHnn* ranM 
/»-»-* la *«W. pV«ar 









t... 



r.///'-^^/>-,- 



■ r Jj^fff^^Tr. 



}omofouk W n 



..dALJh*4oett%^ 

' 7<n lowficndei a *L.oj Mila hu , da P^tutm h. KdfL 
si, ago. Hotdtat aa rtM & ■&** de *«wie^,V«^«^»£ ~ - 
^oxl diimpxisii cff^ vauLOL ^iid^.tuH^e^M-Eatut; 
o vcticgavsL fiaa&L .ftmtaoa, „£Mm£ Jaf-da&w po&L 
cdhMtiau.dat 9! M.ywft^faer-^vGfr-- 
C£ ds-e Unit, nam ?***.■ tutbei*. potAi .sa vtaiiaatcLydtaCC*. 

2 4c J Tu'cMn-ei tot od.oe. <nf>oe^t dki. -no* to. &uua£& 
crdndu. da codatStckm Ami *>< Uit mcu *mx^cu^,oeumjr 

Lvxfut, ifhti d* XFV?^->^^-C^^^,^> r -"-- ; 
'■eJLtxiit ia. ttrtdhJ aeo&.ettau iSaDon.bte&t, m*--^-. 
*n U tm*& # P&eam.aiua oi.fi^* fa«Jr#dtk%-P* 
Una. at b'S/U-Sbail totw 3J.4^pUtf^7-**tt4*p«-. 

^ZzrtcL &*?. JhaSaftpie urn oeue. atsU^^-V^^"' 



/ -7-- 



? 



-waL q/ o^/. 



V/fl/tt 



mdiiu->. &l diit. jnima.~£&* c - 



O^'me. ■oeu^at.Jjettinu.gzeieli >..9ewa. .cam. mam j*trapit 
ItaaJk/fttiHTaim e&cLtfi.pc&.-iri*. Otiio-.din. (kaocdmd^u- ' 
'djda.<rnamei, feupibenbtuM trdye ..domndt, penbw- : 
Co. owl OH <mam Tv tfikat Ilk**** & .^ f0NUjffJithi. 
Jlmi to Tftthej de 9fw>*. ifadowt <mU dejafdiw eu mnuUtt^ • 
ikn&ait &-f JbeiMmaf, aiT* PaGa thlSP hjrtbtiaot^- .... 
ami ke &*d- *&..dik.<mm*. Jdw-tfan&> BwJctd.:.—^. 

Sato fomotetd*. M qFJuIdcm: ..j.0idnwtt £.***_:..._._ 

'Bftff tfc ■npEQQv .Qu e:.. (Jcuimi^t^i>ufi^..:f^r^^:. 



€u am mi amit asifa. ifd diem wait dmLQtjBun.— 




eem$KZ&e--<wuft 33! ji SiLSiiios 'dam ay\/tfriu*i 
rusihum dda. du/mua .Ifem&w £.u /at U/atf.onal i, 



tetvtU! 



eattice. oui di*L aa <nu. !>**■ tydy* 



Jinqth 



i£B9Qda/i>MDiQ&\; dacat ott'B .ojuiuetm. d*-, ... _• 




'eu—i.,. -•_.. 



[mm .iv«u - e"»if*» 



IVBL m V f»»tt 



mMi M ptri Hi 



„}M e#a rlUsi 



•jm! a .»***• pwrti ■ (•• « mvm V •'••'■ 

MX .-(■ *•* PMttfsL MM* <fca*i8H ■* « 

j*i koi — ■ « pom »u-wit pP*« 



drlriic 
p^.^1 utarfcK. d te 

.-. • mi ■ ■ - «- " * -»-* 
r ii ;: - * 



Ma ] at>«M a)si Ml"** 

.. .** #K -•* •( 'Mf*M> 

Ctw impM Mi m mi »»w'^ 
» tM NP« r (»•«•*< » «*• ■* *■** 

> , -V— M .MM, CM MWf 4 H>* 

.-*, n ■« «« «»!•*• '• *f «*»» W»mo» 

» rttfwft *. pMmW «* «*»•«■ •»"* "* 
■-■ «?■■ HA *' TTlTff ■— ■*■ «• »••»>• t- 
en** Mi s»*» • nit ww •***« - »=**"■ 
u*«m J x Mpm %«^m pMfrva tutu 
M * W ■ »• *."": j * '» ; * na> *•* 



^n :>•*«.• 



:i*M •*■ '"■ 



IIMI t-MvV*tf Cat i»w t«M**t «•»' • 

mS* u • ■*•*■ aiuHi mi art '■«• mtw 

VMbr M»N1 M •'**•« a ttl»« G » 



ts M (MM MtMTt MJMt E» M «■* MtU»- 

Ui ntW9»0w mm* ••«*** m» !**•**« 
*i tie Mtertit. m M •»•»! Miwt it * • oc 
nut «u. ••«> tM« •• ■«•«•' Mmtu i»» 

»*MK 'HU-.C. |! tlNg*k PClMtl MUt M*t 

ai M u li A« Bto^itt. tioi M !*•«■ 
ia mil: -.«»>■ Imtrttl Tn-«s Aur «« •> Ml- 

MM ■ i««H MKH *•* VlHtWl. 5**X 

tci Mk< Ck» ■ V F*I«BM*. Wt MM d*I 

M * T. I WltV<i« T*» htlHHrt «• 

Li :...«* r ■• ««- «*> ■*• K""' 
Bmmm Cut «•«!« «' "• •*■*• '•"** ■***" 
n . *t ttM etwitt win ^> M*"* Vn-wl 

IF. KlU* U* * t '» MM N»*K It -•*«» > 

■at*!*. tcBS* ium aofcic.ia «n mc Kit* 
n Lit* ! pt *•»■"« »»t»*>« * ; *j "'»° 
e«-m. MmiYk!>mI«!.|'M" c|rMBe»*rt« 
burial rtrlfcW.' C«f m M o>tt»nl» »■ 

« U'>*1»' «*W «»■ Mf«* •> '*•«■*»> "- 
Bl«,M *t At** H*»K C'mi» I* (.I4»« «'* 

m «Mtta »*» ■""" h rMU - ►***" " 

n-M *V Ml •* »••!»»« *• *** •*■■■ 
HMmm 

I Ml M'-« l» »■' :■*- • ^^ rtfc, '• ** 



!V. 



w» M«««fr •• »*/•«»•' 



DuMNUL T'JQOR DIN YLAD1K1B1 



.. •«►.. m>ii 



*'' _ ~ _ L~TTi iMriB tlUfcTs. IflMlil 0«« l.P*tt<. 

. « ' . m" . ^ «... - .*»* • i»i r— « •• «* "«• 

ZJ ' / " » J". -. « w* . - -^1^ -!••• "M 
..,.,— .,_l i 4 li^v 






!.>«• -uJ I I M*» 



•M 










IIIHMITtflCI 

,UJ| tMffcwf «M IIMMWM«*WMB* »M 
IIMW (iMlIt. «ua U4 IUII JutoMV «UCM< 
'labKMi IfXKlu mllKl »i *•« !•"•• * 
KtaMM M|t*M>»1 Mat v.m.1 1 H <» " ' 
-.1.1 .X [KuMrtArtrMMl-' 



06 |lii 



>WMCtMClB» fpTW " WMIW'BM ■ 
WT CMMW CtM*M* 

lMM«JM| l>*T I ■» ■ «-— « » - 
at wirMM mvi «>■ M«n « ■"•*■* 7 m* 
W « M-T 

6p*M -■ - 

AjM .-- '• fM>t MMMt 

jjMNr ti tt.mt.*' «M>M » MaM M>. UK i^ ^ 
CM*' M « » «*T «•■« WMT» •* •*■» *M **" 



in. MM *• IM tMfll (HVrt* M~t-i 






i * »? 






- - ? b ? »— j ^ i is 
-. o s — .,; = ll' , *»:j.a« s e 

a = »*" *i * B * ** 




E-.S'"" W-Sf 




cap u'-.r. din epaca pwistoriea 
p .atri de cultari weche de booo 



ir.i. 




Boeul unei -sedaHi, . ~j .r_v.il 
Valentino aecIV.^ai. i.-i loca- 
litatea C__av8 pe Sii...re. 



, u~.'.K l>i\! NXVM M*. SF.RVA TUMANUS AUCoMW 
stftXtMCi IKWascia POTou* IB1 PATS*. Mr 

ha* i;Kj», viam reftat. 






w 



KsS 



!M? CA5SA!. D!V« IIESV&F 

K.5YA Y3AIAMVS AVC 6ERW 
PCJIT!Fl«AXIMVSTai8P0TWi jg| 

...11*61... 



I M !•■**.•"- 






v-rna-sestele de pe Tabula Traaasa 
•aoa *elix w.itf. 




*«• Wfi it Ya^MriM f*U«fc, 



-oMl ill II III I 



MfCAESARf 
E^PASlANlin 



■i ,< r-\ 



T'anaVC'XRM/,- 

MAXiMVSTWB'FiiT-Xll 

IMFXXIIC0SXVIC1NSQR- 

FEKPEms-F-Ffmc--- 

IfVLARVMVETVtTATt: 
R VrTVMOFRfflFW 



I (mm. U...d <ub« k *Ww «**< "^L"- 
... ., , rau "j"A « * • **' n*"*"' k " "■*■ ' 

T 

tabula V8spa9lan^,.n eval de Tabu 
Tralana.unde a-*u sip-t drunurl li 
stlncu.Bal sunt Inc3 douii tabule 
lul Tiberlu gl CV Uu.decl p-tru 
tabul?. 



Koaulla.«i.Sam*io»d) pe ttaocuj SafiW 

in Serbia to r,sirit.u..ul din rwaai- 
t.le aoialcarl sescoT! rite. sec. Ill-r- 



....... ,™, w ^m!¥ns mMSKKS^M W^'^ 



gontani ft&iciaci la l\ 










Hi?™ 8 

£3FS fe&?&$ fogy*** M d< 

. mam «{!^ i 




:■:•:•:•:■:■:■;■:-:■:•:■:■ .■ : -'; :>:: : . : : :■: ■■: '■-■ '■■■'- ■■:■:■■'■ '-:■:-: '■:■:■:-:■: 



mti MMtUi wis i, 



SOPCLt* BAMATULU* 



4 



YaSo Svetocti, 



Voro'vatro 60 Vos iznenciiti , a osdas- rrtriT a , cvc 
pi3no kojo aaljen Yono , to coda i. u BtConriBS 5C bo3 Bsfrsvol" 
nijiao aa lokalaara i svetokcc oivoa . Predoaio'.ic son rri do Yap 
piSem ipafc ooda , dofc ai^o prakoono , iapovedej-xi Tacs oro "lc 
no OTJoYe, kao od jaOnos psaroslavnog vlodiko pwao ~'ot- vSSer. 
esbrotu. 

VaSa Srotosti, lokelni i nedjunorodal Cos^jcj-. io^o 
kako so oni doS3VB3"o, trDsnogn trod nose Pro'/oslovES tok^e ra 
s-riB atrsasiaa. Ialagani i pokoreai sao arc rocin oiclnostiac i 
isiakiYanjiaa koj"o oaa nriail^avajn do proconjuor:? noBa najenjc 
i atsiravi , da bi spaaili pliror.a oo5g Svote Prove olavce Crtve. 
fcojoj" proti cpoacost saanjiranjo 2. deoctkovanjo a. safeOB 3C 
"la2aJjs arofetima *. iioraso , prano tone , da ?c cto viSo »48i5c- 
vono . de aaknpiato aaSo rodovo, da uSvrctiaa i5di-?t*c- co5e 
Apostolsfce Pravoelavne Qrkve, cede dofc ai^e rrcfco-Eo, yrMRsSeitc 
nroko na3e cole oacioftelEa later-joc r kojinc 330 ^r-sckae i2T3ll. 
3 davoso 30J, pretcfai znac33 - ;ic evek cpi'ovdoni.. 

Za iaat ovia sirovia oiiolaostiaa icjc i:~ raaucnjB, 
Sak i □u2oia - a iojinc 5*\ri r> cvis cosscias ■■rtrlwfca SrjaJr: 
Pr3V00l'j7as Crkro - potpaaa zacno da Crkra pravosl^oc:. YMae .. 
Provoolovlje ae doboko prodrlo a duhovnost ffdfe rjjro-lo kcji 
aa njo peiaili , podizojoSi ajih toko do ao oseucju r j-ednoko C 
Sriotu Bogtt ". Zato , a Jedaca aaialn , onatran « pojam "Sacio- 
aalaa Crfcra " fiSa ne odsovara doaeaa-joa razvitka ai^oto : knjl 
zghteva povratak no xornn ofGanioavanio stare triStmaka Crkrc,. 
zsaaao ae a dragia koar dl-iae lj ama ■■ 

Palsseci so ovln 5lodi5ia f Sao Eitropolit jedoos 
ruaodao- pocraSja so *7J*on faV fa jW ^ U oa , pc^slio oar. sc 
cs potsinte Va3oj Svcto;;i £-i£ae ?eo»«B WJi ri jo teSx so 
snoaje . J koje r«3eaio na rtBeg £ ^Oji= aaCoaaoatixu: : jccMcn 
•jalkaaokia Tlatoa aa IlaoSke Zsajiaa . Koo Ito oicarao snatc, cr:'. 

- // - 



TROPOtl* BANATUtO. 

ljudi covorc dxugl ^ozik , bili bu dobri pravoalavci a toko 
vefcove 1 ali Qo^a rizikajemo da ih izgabino , Dsstsjuc"! s sveta 
aeoprotestanata , ako ii isooriSono i no daao ajiaa doticna 
paSaja . Prirodno je da 2ole i oni avojotveno ovcSteaika , 3ogo- 
alazanja a ajihoTom jeziku , drusaSiJe ae otadjiveje od aaSo 
Pravoalavae Crkva r aa i bez neSe vol^e. PodvlaSln da aSJe aikako 
reS da ae oai lzvuc'e la ooriadikcijQ sestriaske Srpska Pravoalovtc 
Cfkvo, noso cano da in Be da vecu daaovna podrSku , da Sa eg 
prizaa oaobiti ldantltat , Ito no2a da dodeli cjtoa Ti5e pove-enjc 
a Crfcri i eparhiji u kojoi arodlni oni 2ive , teko 8a prodiro 
bozanaka zahvalaoot u njliovoj daSi . 

Ovim Bialenjlms zavrSlB ovo piano , izvinjevaju^i ac 
premo TaSoj Svetoati abo S to B s 8to ne roBpolaJeBO piaoiom BaSinoa 
dirilafcla paavopisoa i poverayaiaii ao ayotta aolitvaaa VaSe 

STStOSti. 

VaBo Svotoeti aoelaSitelji 



HIT^OPOIiH BABA1SE 
I.P.S. Or. Nicola* Comeinu 
Mitropolitul Banatului 







I in Man ■ tmtistm U- 

■*-;■, ■ J' \ * JiffA 

* feita fkin* ■ nuacsrt 
w - 
)M«ilt(J«ii»»f-/Mri 
i2seSa!Sra» -"'ilW 

'. •■ii--A !• > ^:-J|l 
vk*»'9*i$fra*f<B»B.., v 
•WBkf^!oti«»i*0!iiia 
t v dip. pw» d i* wo' urn I 
wotaaaattc?*, aetata 
t«i*f.-itifcA»(!in 1 *c,a 
i«B»«n0i(ii7Ba(a,aS^ 
fern iWn da Dim Aartiaa 
»4 ok ■ tics rani tlfaf 
raoMoaittfeiegsMi 
*i3si*!sb*a* .-v'., 

* mtti vk'4 * ci(r» 
|>< ktv an A 1BV 
a) ini pnnii csioe K « ' ' 
a aon r. cu H a»fki flfe 
i id tern ales' Mt tar 
snrat came* drja* 
fJBata>* Bans Basra 
ajar a xoi tone fmbj ( 
r «. Coas cari *V»g ■' 
i, n( ar^iw, soft j raaawii 
u si-oi b rai in -ai J. Ufti 

* tat Utu9 art nrWc raw! 
a ii scsA csar a urn. 
•"*j< dam k jMrtctra} 
iotwiimi 

•KWUBltttf Bttt !WH«1, 

I— Mm naaaarnox 
a* a «■*>•, •naaai. fa la* 
taamt n am aau •*, mi, 
a *tt iaanai. 6oc co it t . 
u MB-afe a mail iai sirti, 
i ea aaaitF', a ad 3 naaaj. 
i tart Masai cat ii*j<T 
ifj a sat na d k art*. »'. 
tt at U aHfai 'framnl PnV " 
MBamaKradBurrv 1 
««*«*» 'aw St*.* 

•i-'MI m J<t( MM * rrft fr 

•»k U Zkbt 1 w run . anT 
»Saat>**«t*a!« 1 
» *•* «« kmU r*J iwi * 
jj» iBteitit (nai a Taax 



am»MTrn«BUttNt l B 
liaip ct to< d a m? k ridkuni 

■mini Ii t>H.0W tniris* waa. 
it vrfff tj robin lurcnti, rminii 
tn«m(S»ai(ipTnoniB wa» 
•aw mKiwmi, a caj sn anaria' 
It linn nnlao-vUl (aire IS»> 
1BI f -*t* a »!>*«**»*• 
'jyJ-'™«-Vi<i»Vjl« Dmiril M 
—f inayit, m ai u il l pa B a m M 11 
Mm ai. 8 a wis! i » Kiwa- 
MrttaHriHW-inrsasaaW 
*naat (ammo, a aid w» 
k 



umiiiji, tara spnjin... 



naUaiaJaiandMlf-'' 

fa<idrlialupia»aa>tcBv 
tinattm cn t ji, uit**tumi 
nm'afltnUt uaauaaW ami ! 
pma 'buboSc at orouUouluBr 
fr^wabai' .1 >}!!)!>' 
In Seta, awnuad mb&t a bo 
eat a aaiiln^ « k bb IMS 
fVUSii,f saatBwitlujIii'i:" 

Btt B ■ Ob d ml iwlal x wi 
ara a hil Mrda riot, m Tin 
2a*aKBd«3oasVUrUM«... 



clwj;, UiltfriJaa Na fjcfa 
pile on Mi (OTiBBC, or, oh f 
amildniialRzkiaibBiltia 
fa Kt( 1 batrid, iid k pictKi 
pHftni a man a' tauai.' fait • 
" b in a«H«i». Ot UpC fc 



IBM HflM ffCMnrjaji SMnM^ 
psa d » te » HHW ML a 
At ) ttrjfului. awaiajlluti. CJf 
cranafriF »wtda>«i0C$ 
M»(lTi*..' . xntaalnni.a? 
da en 1 wr 4 ai ana! prrjri* 




slrBildMBaMTiagcai *a wal *! mi aaaitc on' d ia tlaribvifirtdHiypij: 

r iru t«»* 1 *i aaJUiF * NOMKcati SBBariWt a fi ctdtftl aid fed * aw rim a* at ai 

tnattOaurOLwaak-VBaril «ajaiar.B» 4adiaaajRai>| ( aba* * t« aaail a a«f 

TmM^BBCWiDBaH ,. aiajrtiaajaaiiiidiiaBajajBlj'BBlW 

4ae««taaiiBia>aiBaen aaa* •«* aaaaafa*, Man d fid ajn>. N> e and d ■ *dat» 

cmibbw a aw trSsdaaMf ajFaaaadnrMkaanRaj nda Id a*ch Jki^i 9* 

bat ST«.* icsaa, Locjb «n» «■ * at-waJ « uaa nwtd » c trfrtlt aaid h hdiael. i^ 

K*38«s*.a»aR«(»21!Bl aj»,aawiaid«w.aa*aa. d^atBaMSaa^aiBBar? 

nami««i«i*»'Vror«. a itaai ark Ka an tndw Krt Kjakt'ldai 

>iKann.ial|triiiatr(ifli am, a> M an • apt isaU d lUemdaeanldaatat 

Taaoniajrijwnj'itaaajS aialra M iajkaf aal aaa C*>*r -.. ^ - 

« ii '!»» ■ at M ■ ran daj|iaaaia>,B)ta«aaBai<ak _ naBJ*WI,l(llCaKM 





flBCK«« Moh* Mowwf 

asrtlral ro:^n din Bregova Ion Ciisc .tupeteiia riscoalc-1 
din aei 1876,i«potriva lui Oaman pasa din Vidin.f-isculatii 
ro^rd sunt raprimaU cu asprime.tar el apanaurat la ^loiut 
itapla in Vidin-Dii.La Baagova.ceutru cultural al tii.ocenilor, 
1 a-a ridicat acest n:ocu..ent la 1576. 




»—> *. -. aaat 



etenille riacoalei merg la looal PieKaniei;Ioo Clolae 



-muaentul troilor raskii 

de la Siardan(I^va) distrua 

pria 1923 de patriot! bulgsri. 

la 16 aept.l?95 se va afinU 

cruce di^ietal paste oseaiitele 
eroilor cazuji pentra eliberarea 
5I \ Eulgariei. fr 




£3tt 










C<Jam» Kaphe^itf&iiiMa 





Difl U «• •■■ l«ri •><!• roil. k.r<- i* na.lillr 




noastra 



uau lui hare o lasa, blastamat sA fie-k kasA 

»U 1)1 « Wr. | « IO» ' MABTIE « 1914 



^^4i.<» I 



i i/iiJbvCA 1'A/jtAl.W (I 



l*l>KKt>.T VLAMA 1 RUMUNA JtCOSLAVlJE - f«E I FOSLE 1Z10RA 



REPUBLIKA SRBUA JE NA$A JEDINA OTADZBINA 




; Mtffc U*k> k-Ao hfcv it«n mm 
•~+ I '•* nvpiznm rexbmc. pa 



_■ - * at****. *w* * 

-1. vSfct *MW 



M=a ■ JUnv »=t*\«. Vcte is 




mop waaEBuanr (omoo. 
N« rjtfwiAiJjatu wi nufuMku wo* aa 

o^u * rsMporteanc Srtvjc 

P*aU poputocif) ko>» M *J lawn 
VXfma ataCx Stt*p. u**»x refrao I 
T -noCktwn rcsuMM (■•.';«**'.*>*<> 
Nci«io*a ara-uuj. fluwf'vj MM 



I jcMa tar Wii. Kft 
iwAc MMa •! 

TOMiJU) BWtOfr it fllrtofl 

VTate • Rmnuns la >*Jiw i 
rartjft. » drtfc Maec*. I 
i*rai* nr* je IV i K ;-' 
SfJv-C « iuhm b».«Lv.; ■■-> 
taf.tmRin^^ prf**"" I* 
«c prcUtaMi rojso^ ts^in 

C^M •!•! jcto ;-.» ttX.,1 

rreuiinwpt TV* • K.-j 
K.irr^ Satti fa rofsvtr 



r> v vi ra 

: * i it.' c-* 

.:-,. w. .--* ; 
■ .-. •* nx; 

±*v ■-.»•< » 

-: » .•** M 



Coapiai 



„pta?ana AjBiHea»4f^T«»caaa*ja H0a«Ba q| flrtajurTta^ 
[(ye Hy iay i«»t « « - niL ' « <T ynsie Tp ay T uu f a aHJg up * <tt>»pflL. 

■re sn ^.^ pTaM SLSpatocre hh BHaxa-.ae Kapsaay Hocrpy iHTOfEtfl naptasawi 

*«T 3™°?*™ Hoarpa BHcaKVepaTa.'^BHCTe BeaHaxa sa itapape i fi P lillAJli r JjJ titl- 
HaaKypuoD' ^ Ka3yiM1 ? H <Saia 3* B8HT py M(5apapea Jyrocjasajej aa aHfpaaapea 

/Tp..?!^? S6H aHji_I943^apiaj(ya Tito.Jp. HsaH Pafiap aa ajajt.zs iaiyi nasoar 
■ffeglH L 1 ^-""c^Mii ifl.i niR iuk saps ca say Toa?e spantypju* KanaDHaji jk to- - 
-aiijjaiiU.ZaOfflypiaaa-spftiii ca ajcie aacMuta it nooa Kap« ca Kame ee hhbs- 
5»Jtai»]i! iH.ja£3!.iaTepHB.Mapa»a*y Taio,KaHecHana Kpa»yiyj mi Biafla,3Deay 
oa $aK8 siH JyrociaMio gpttja ijiepataaa ty io?y joKCKpaTa.Ei BBeay men: 
TaTe KyK ^ooe Kapeae zEKBaatrCTAaiBR ,aa Toare Heanypawjje ne $ana' cavaH. 
Tyayj ca ajoe bh saiida flapimsacxa:rao»,0ac»pBiu.KcaaHi.cyiypi m airejie 
nawpy eHa«HTaps ry y«ypaio;a aa BHBa^aiypa.Jte ajaan Pycaja Toa?» an bo 170 
fle Keanypa ie Hy Bopoeci pycaiTa ay jmnmua aaTja an saicda aop.BHBaraKs 
ToiOTTa re a>uioa spaesa pyceaT*. ■ 

Hh Jyrocaaaaja darpaHa an "jar nopaaypa » caifta sh taiiaxe kj jyoaiaHi.ii 
?apa ca xacaTau jpeHTy acia qe-a ay Toate ftauypaiie je n« naiiaHT.beHsapa "- 
He daray ^paxa bh caifte ie o caiciut la a6«JIocjBia>u! crpam j« BHaMsrHoac:- 
pa sap He uaiqay naHa raacvjax At-sj,W yny ny c»a raniaT aa xonaia hoetp* 
ap zHsana Haj ysop xapre bh x, u»«a *op hb "xa aa flaeepaxa ayH ja Hy BHneae%« 
kbiux saaa nonage lumyHaae cay aHrpoaai be Hy ce Hai npBHaJUpaaay TCC 
o ca He sea yH spec? Hoy ie Hy a'an naj asyT.jaHxa Hy epia ^e aiyac ipentv 
ca BoponH-icH aanfla HaT»pHa.HK Jtcapaxa an asyT nana axyai bo 80 se aHB none 
p?MaKem-Baaxa,2.&aa xape ca nacTpeasa w Sscepfu at asa Jcapae bh jane* 
.icacT?,An ae noca Hena Hya 2Hne.ieta ib ae^eada jay flaara.^ai dBHe ca csie Ke. 
BHsauau. ^a ca cayxeacRa ae flfficaecy H0CTy,caa aniiaaera Myiep«ae,xonaK at" 
OaTpaPta.Hy rpedyje BHqeaec rpeibi xa xonaay H9p%t aa axoaaa Hynai ca"tHee. 
ae c?.??eire/ATyH?b iej capda Hap naj asea Hesoje se ueoaa *oHxa o BTBv.Kocts} 
t«:4a qeTHy.cpxoiBTy^eCEpe aanaHT .BCTopie, nyHxa xaiuiyayi.nacTpap'ea caaa; 
Ob a. KyiM] bh atnda ay] EapeHTeaota a noaTe aHjaua-Konsiy Hy bK;e.ie : ; ■»«: 




bHsaca roaie sopdca6.3e ypiia oaaaay ae noate ncaecta opqe bh sbh3e !" 
dyHacapa secape xHnsJIasap.op recnpe nacioapes caHaTaoa :« xooiay optoeja.'- 
tot t ca noaTa noseCTa yaop aa ih capdeine.AxyHa xonait iyr re jrosza Fa ae 
giyHa.-uiii: se 5 aHa ajepa Toicny ib Tpenypa se Jpaxa 4apa ca aaaeuc xax::^ ca 
Bopflcacxa capdetTe.wpan.Baop lb cypopb,cxaoa2BBa xme-b se XBKypaac sxoai. " 
^»aa ToaHHa iracoao sacxaaB,3aei!a aa $eTiae xape ay iiia rakHasi'ie ca He k- 
sez,e xpn«;« hoim bh autda napuHteacxa il capdeacxa.aaHa xaHj; cb 6aia «<•« 
Se sacxaaa si noai niHrpy Hoj xa aa PynaHia jbh BaHaT.HeHypa-e Hecaplsarc 




He TBH6H - 

ja ai iyro- 

lepen HBHBX 



jaa.ae" 



P Zk at ca saT xy H~pe j.arocTe se xaTpe cianakya -pieB.u.Ca'Hy 
■a ca leprn ib hoJ xa »].-£a« s>,h JycocaaBoja ca Hy yiT« xa Cpda 
cjBBiji cay ciodoa*? naj bht*j obh cant?ae cpdccx c. sa»T.Ky « 
<?e ecrc xoHrpa sjxeBi,B.H'ay HeHqa ib ywyp* Mfii ayar soenT jexai H 
Opt =bsi( Tona.opB mm yny.le aia c- daryT Mfiosae HocTpy Map 
aj? ay uyp»i bh osiaje a? tksahb bb xoobb H?iTpfc,x»'ca Hy nai ^Bie Hesper.- 
re.Ca san « He ic.;e so«OBi.Ha ia ib ^a ca Hy gai yiTe ca He jea ?iafl?v3 ko- 
r Tpy -x w H?pe a;, ax Hai c*m ipaoi aa ;:octpy.TiHe eCTt x'-woa Hoac'tpa ecie 
Ko:.»pa _^penTaoBB,xoHfpa xpieB-t ca kapaaayayi T8'K,aa-T ecie lOBbMBCT cs 
r '3ii,C7.ia raa<;aHiiii ca |bh HyMni xy boci^hbi« ke Hy h hiht ib Ke ?ep noci. " 
i.. Aacxajiu 3e xucSa HoacTpa Bsaxa/pyHaHeacxf/.Ca He rpaden ca He lepex . 
iy *apa ;?axa,C£ He Bopdai toub lb ca Hy He aacan ygy tH naaexaea aarvia. 
L'feHxa Z'im xoneay m aaaH'te Hyiw m.i xa ca c»rs, 

ri'Ajiau mwsi Kcc:py t^.tc in1uPEjrc:AJ!ffi 

y*im BIAM HOACTPA £3K)KPATA BH iJrOCiABUA *«jipaTaaa s«Moxpa?3. 
-i-sjacxa cocaaKiia Kocrpa xape He lap xpeoTypaae! " 

Moapre ^aiuCTnaoprJIpeaTaTi HeaHypaaopS 







-^le rojaTta^isTjriKa jaoejia no ffi^o .» CH.ery paHe'a Ha. 




rocjasn^ ?0Taa kohm ce CBa*a HepoaaHa y Apsasa jajy CB.a Hapojpa npaBa, 
laxae a'apaae ja ywejtt 8 CBeiTeHana yte Kapoi la MaTepKeM jeswy.KAPIM 
TiRO.KpaiSBWu HaMCiiana a Biajf> "0%e ja casiajy jejHy {esepam 
MHOKPaTCKv Jyrocj-SBajy.OHt io^i 



CB8MJ 

y.OHt ic-e npasny xojy sarieBajy Berna asoiwl CTAJSdt 
5a cb» Ha/ciu 3e»JiiiHe"aOB'i:i.He -Ha^y sa concTBeHOM H .ie98xy:mcM.EpiBe,cyx>.- 
ie c HOBSHe pa> .tfuaw xyj.-ypHor noin'iam.osto y r yctj» csax 170 Hepycm 
aapoiHocTi wajy cbs naBesesa lipa** Ka atxcsos lesaKy.ywta ys »o a jpiasHi 
pyoitk ieS»K. 

y oaisioi Jyroc*-'B.i« m. cue B33%an a-KjaHc 6 lassie sps y oopaa ca 
Henpii.-TeS'iia Kg^o^Bi* y saneKy "bo a" B sc xoje wtaiy omaa Hapoaa.aaiyiap- 
Ki cy Haa «'■»•*■ crpax a Kaocjhb DOCjtPiitHb.Ty^ Haaa.iaraxy hbc paxa ra: 
cosa H& leiaH he i -~ •"oiyVy; fc ->ai" seip laiuie asywuaaa amry h? con- ■ 
ctaeHot leitny » ?a y nr> a. He pasyue'io '.luirra.Jax. dyjy^k caia carpan»», 
Mapaaj! TBTT t-e wm (an. oBonpaBC **>•-• j.o v>\ h.oio io5»«.Osac?a,KaTepH« 
Icm xpe<a ii 3y;e yawii-V^". y htxb., » ». ""L.ynpxB* c*o ra auaia tp : 
ape iajf'o BO rciuiia.a casa lot us*c He par^ite.i'oieiHaje os 3»io ja Kan cm- 
tteKi-^L lyjj msap * anae yHeH«,aiu ^a tx at ppsyneiio a v aenosenaiy mm. 
etPTe •- »» ?.oii. hc ps'.yMiy H u »ra cpncn. . 

aorjee o ie c^B-JTaaa v» ?efe an y anciy c*ieo saTo ?a Hayiu cpncKt. 
1 im c*yia-,y f.aKM ieU3 He la Tpoaia ^a aj» y moiy.Jlete yia qaTai*,pa- 
«H?Tb,yiifc M«K>B^c,iiCTopajy,iJOA-.ir''\: n.HaJKy o B?paBJ9 a cm to mom 
cxsatLTL caac >u ""cae i«a^y.»s yspesa nro jaaan He nosijaje lesus oHora 
jB5K«r '/oia^y yqeHLKa a yoaT'B crc;t Mf-"8 c "'—• >jaT>.'iCTo fajtc MMV- 
aK,; crapa'H a "uhi.-kt no cy:oBL«<- t m *'najt-«— ,-na ir*"" I 3 JW" 
SxTBHa di-KL -,esi.x caMO nocCty natepaer ;p:iuKa,iCTa ^a j.-oi-.o Ovi.iT no- 

toeOHUi . ?ipa!.ia2 Hanpuaei • , »at <»r pe^ ^e ue Aei'ety:i.apC(;Bie a oe 

sa<ie OKO-"OToac jecyjiyj >• Ce sine noc.jia Ian "MB^.ia jiyHa MeCe5,kTj.,aoK 
taxo joflpo Hayna cb« cceckp pe«j». Sffidi j^He* ai noxe ape?aBaTti o na seny 




usSeraBaiy Bt<uy xao Hearro HajrcpeJ toxy 5 i'0£i.Ha ryda BpeMe a spire He 
■rain uctm ua aa ce Lsoaiaiiajy ua cpccitoii.a Kai»o jo paiyHaiie.TeiHO 
waa» t ap.ywe* cy Ha rai sa«aH yaaayx-:o fio-.. « .Bpato.a ttwi^-.nowCMi 
ta Ha l-"v VHS k a**"* 11 "* ^^ oBasibi mjks.Kc naysy a^.',uia a yjeaa t&a _ 
is »t Biaci T8BB0 cmo s.-.-r^iB ^o noaos-^.ia. * 

Oi Ho-.*ie ieCeHfi yiuTe* •«»«» a a«*.--i*c ca Henoiaico ?a.1peff raiffia. 
ikie v Hai yie jenj Ha cpncK0« a I'-TeptfM 5a-i.«y jok ac-:u3H0 Haie ikom 
sa ?<tate« /nornae.xao rrc ie *aTo i-^ynuK vB»>t;«y.tt spyra Mcpncna k». 
— u.t.^, E— .*»i^—.^ . o«. mil upaBO Ha sKOie, " 

a /Bxins;. 

3 paw 
Cpduie a JyrocjiaBaie ana noierai y npoJtBc^ii x?Ba upoa a sajewjo ca aula * 
tea H8C Bia/s ?* Tpaxano Hbiia ito je npoita ^..r^tMr aHTepeca.Heaaiy Maw- 
pa a Eexno asta at»Ba oj Hac.Hjia aiaaao cat.ua HajeiaK.aaio ce ja OopBo 
lapaai TMTG jaro sj y oopfla •••«% naptasaHa a Hasa -"no;^ He oyje Baie 
aeacaaie.Jla'ac ipsaBa caa.w t bus Hana aa>Ko je opoiuB wai naaai mj» 
\t npoT*E 7?x£bc- t XAPi£A3A -" ,l ' , 4 7 }e KBiaacTa a ^aaacTa.Ha i«»aiua a? 
fcselio cane Tea cooaaranjaai wrti « rpasan yioiem a nonoBe ca nasaa jesa: 
xoii.Ke iwrsjao ra»*ijW iajafi Ha ipyrora^a tpas»iio npaBO Ku.ie km npana. 




ja, - ;ep "0» .leTe He 



•JU3MJmt* ra oe He ce ... 
fcaej* vaaa JIBIOKFATCK UW I , 

Ompt ^aaamy-Ciodoja Hapojy I 
:. — ft 'a !«>.!. 



f. It Witt Oatttth 



KABHRKATOAPJA 
BHPTH3A&ACKA 



j* 



riaHa 'h 6op6a - 

*u.i.«m nu»jMr jjno ie.i»j;it. a „ vc ,„» ,, 
wry »->rTpjr rvnr nMutiotp,. •» n ' „i, j. v |^ ; - 
fufwi" wt' a ujpjc gu Mrp - j Q„ t . ,,.,,., . 
<y.-ii n hiukhV. Ton Nlm.^a sj,., ^ ; . 
M CK.1na kh Jyr«.-awij' j i«itp^. a .'i. : ..'. ... 
rp|ii iic To»!ie rannjii.1,11 marrjv i:i« , 

MT CS (Mcy(j!», llj l|M:il M ij.cj \ to- ■ 

wim. CK>. opj mtv. y.in.1 ;? iii..-.v , 

'•.:^S. R^"p.i';i:n:.n. k y roru j.: ...i ttmiij-j v.- »;; 
l«'[«|. ■ ^jpll-SMT |K ..wj.jiuji) :h „ , Ir 

iKjiimpi 1,1m riura jyroc.wmijj. 
^ '!■■ • j'yagii/ an v Sk-j ()o.m ia ,n.i ; ui 
liiii mkaflimir aula uv ■•«{ Mi.ir.au! 
Kaiop; 3) ItlMm Mail itt ,i,. na,, ,,->, .-.. ;•. 
Kl KV.M L'lje mbiu. 

, : la ll a.: 'HI !t- !'i^:. ,..,., ,-a pj,!.,. . 
_ro»t« H.iiinia.i.1! cj.ina l!ox:ir.i< ■•. ra •; 
ni Pyvvi.«.y«jp ju v«ap v'v't'hi -!.|i., ,' 
.ftiKHaiit. a »>-n< '!'\>^!-.;t u. : .|n r .. 

Hi.lj- man «5| Mini Oaljj.' 



1*4* 



U -ana [uxxi i:i« cynyca. mp^ .• M 
•• ira. .,i, iyrintaf a 6arp.u c3 nopfracu 

■,-a^. I-V>' « „, ni Oaryr nynj , /t t a«6aa.tl 
• « a.: U «).«y, a at h« inhnpf ^ajjiiij.,^. 
. m«» «■ „,.,.. p y!0 ^ , mpb^.^^S 
«i f. ■>!•». i ik juo*j *, p ai cj »opu;acra ifap!* 
.!1NU .i.iii .u.j,,. a.», Mj rp j t _ w ni(11 |UO _ 
j.a .*• invmii.. Mj| mtIj i i»oct ciipiica wpei 
I •. ujiiacw OApr.iyp.wi nlpiHAfcrufc a ^ 
I- it:K.>.u ;«!,<• ci •'uuiur.iynp. «v «j M a ty> 
.i .a (ori. 1( « ui^y,, fj r,,^- w . ^ ^ 

IbjHuiM 4^vwt « ovpyry^vj 31::»!fpeck 
fK amqja kf „ Ajuiauiiioafiif ilpia-in^icvi 
; .*i»M.*i KiwaaiuAk' laUki ay tnin niniii 
" ha air '< <M..air pyhlMma «» xlj mrti 
c» «i«.c a: » „,. raT . C^jaiop,) u enf 
:■ ap«, op;r . ,p„ itpcryayi. «pr«i.«if. 
-« ..y«ji !* «.Taji cy»p. tSZZ J A 
^■.a,. y.^r ca qukyr t>pHiiia 'm,^ ^i a 
«i*vi urn M«iu,iui,v „„(,,_ JtJ ^ . f „r^_ 
;..» »• <*i y :•»;> », •„ „.■£, ^ i~ 
t«l*)ir<irj> ft «JUkIt y c- »p.hc „ *£, 
anuf iiahj uii >ua, iol ojvij. mi jj^, „, 
r.mct Ky» > kprc.yT U | «,» „ w,^, 

UpiH-WW.. Ua ml Untawikuji „ (out „* 

<t ktamr. 



Toahr Kaiihmuja.u' tail,! av «;rf>c h| . 
>-iim. syiu vh. ^ ^p|, e , rpt - y ll , ill „ r _ 
«intl .ia «jrpcypj 6>t[Wm. u j» v.^. . . 
oyc »,i-pcyp.-ui cupujliopjv 



«*r™y aa m- «u tr /M> 



■PHMtf J«HM«wrr 



•l 



it r' n'. '<••-- ic -l : v „••' ;t ! («;-:'.iJ. 

■a':l 1 -t II' B">:3a; ' -i. ••>»•«,' 

a: ;..t l.tt-c-..- 'v nt -i.! -V i" 



•r.,; 











<^j 


■c 

1 


O 


- 


o 


r* 


o 




m 




K 




















oc 


1 


O 


o 


O 


m 


e 




o 


4 
<- 
2 
4 

E 


* 


'I 


O 


o 


t= 


« •. 


o 


e 


< 
a 

1 


1 

— 


."5 


o 


fM 


««» 


m ." 


a 


e 


z 
9 

E 


1 


e 


o 


ea 


o ; 


© 


e 


■ 
■< 

z 
B 
o 

« 


._ e 


e 


«•» 




«o 


o 




s 
1 




I 

J 


e 
oe 


»— 


r* 


\o 


© 


























E 

s 

z 


I 


o 


o 


<=> 


o 


o 


a 


< 


i i 


e 


f»» 




00 


f*> 


e 


1 

§ 
R 
y 

3 


| 


f'j 








J 

1 
1 
1 

1 1 

1 

I 
1 


p-t 


— 


5 


u 1! 








11 


OS 


ce 


ILfl 


< 


If 

A 

c E 




1. 

• 
8 ( 


— p 

X © 

31 

i 


o 

1 

II 

p 

5 

1 


IT 

11 


1 

r- 




?1 


|1 

< 

O 
3 

— 

a 




: 






^t 




■» 




"i 

• 



Sfi 

si 

sis 

5 

2 



s 

o 
3; 



c 
c 






< 

2 



< 

I 

3 



5 

< 
z 

8 

n 



c 

2 

s 

B 
% 2 

2 



8 



c 

Ml 

w 

D 

s 



s 



§2 



6 -8 

P 



lfc 



Editura ^57X4 ROMANA 
I.S.B.N. 973 - 98323 - 1 - 8 




TtDaoii executat fa 
JNIYTaSTTATEA DC VEST 
M. Vam. Ptran m « 
1MB T1WISOARA 



I.S.B.N. 973-98-323-1-8